Care-i treaba cu Veganismul? Trend sau stil de viață

boluri cu salate pe fundal alb

În ultimii ani auzim tot mai des termenul de ,,vegan”. Cel mai probabil fiecare din noi a gustat măcar odată ,,lapte” făcut din ovăz/orez/mazăre/cocos/migdale/caju (orice pe lumea asta, numai vacă nu), a văzut produse în ambalaje obositor de verzi cu eticheta ,,vegan” sau are un prieten care mănâncă dubioșenii din soia în loc de carne și cartofi prăjiți în oraș în lipsa unei alte variante. Stilul de viață vegan a devenit atât de popular încât nu ne mai întrebăm ce e, în schimb, începem să ne întrebăm de ce ar face cineva o nebunie ca asta.  

În 2019 Vomad a condus un studiu cu 12,814 de participanți din 97 de țări. Rezultatele acestuia arată că 68.1% din participanți au ales stilul de viață vegan din compasiunea pentru animale, 17.4%  au făcut-o pentru beneficiile veganismului asupra sănătății, iar restul de 9.7%  au avut ca motiv principal protecția mediului.  

La momentul dat sunt circa 97 de milioane de vegani în întreaga lume, iar vocea lor devine din ce în ce mai auzită în ultimii ani. În România, acest stil de viață încă este privit cu scepticism, fiind ceva nou care nu se prea împacă cu tradițiile și obiceiurile populare. Într-o țară în care ,,cea mai bună legumă este porcul”, micii cu muștar sunt simbol național, iar mămăliga fără brânză și smântână este o crimă, este destul de greu să înțelegem de ce s-ar dezice cineva de produsele animale. Pentru a desluși acest ,,mister” am luat legătura cu Ioan Iacob, activist pentru drepturile animalelor.  

Ioan Iacob, activist pentru drepturile animalelor

Pe Ioan l-am cunoscut în 2021 la un proiect ecologic, unde a avut un atelier despre veganism. Pe atunci, conceptul era încă unul nou pentru mine, însă discursul lui a fost unul absolut captivant atât pentru cei care aspirau la un asemenea stil de viață, cât și pentru prietenii mei gurmanzi, amatori de carne.  

La fel ca mulți alți vegani, Ioan a început acest stil de viață ca un experiment care, în mod firesc a trezit reacții negative din partea familiei ,, Mama credea că am înnebunit și că o să mă îmbolnăvesc”. Ulterior, acesta a simțit că ,,doar un experiment” nu este un motiv destul de bun pentru a continua, astfel că s-a informat, a privit documentare, iar, în final, convingerile lui au prins formă, compasiunea pentru animale fiind motivul cel mai bun pentru a renunța definitiv la produsele de origine animală.  

,,Ai foarte multe obstacole, ca să fii vegan trebuie să fii expert în multe.” 

Să renunți peste noapte la produsele animale este o schimbare destul de radicală, care vine cu propriile provocări. Pe lângă poftele și ispitele care îți fac tranziția mult mai grea, trebuie să te și informezi ca să nu ai deficiențe nutriționale ,,Cel mai greu la început a fost să îmi adaptez corpul și mintea la ce are în fața ochilor și faptul că a trebuit să învăț să gătesc singur”.  

Pe lângă asta se mai adaugă și presiunea socială. Nu mai poți participa la ,,cultul grătarului”, cum îl numește Ioan, iar în momentul în care află ceilalți despre asta, te trezești la spovedanie (cel puțin așa se simte). Deși pentru tine pare un lucru complet firesc, mulți sunt curioși să-ți afle motivele ,,mi-e milă de animale, nu am nevoie de alt argument, dar ceilalți au nevoie de mai mult.  

Poza de RODNAE Productions

,,A mânca animale și a avea animale încă este un simbol de bogăție în România” 

Toate ca toate, dar postul religios este și el o parte a culturii noastre, de ce, totuși, sunt românii atât de sceptici în fața veganismului? Fiind activist pentru drepturile animalelor, Ioan a vorbit cu o mulțime de oameni despre asta, iar când i-am aceeași întrebare, răspunsul lui a fost unul cât se poate de evident- carnea este un simbol de statut. Nevoia de a avea carne la fiecare masă vine pentru a compensa lipsurile dintr-o perioadă în care românii nu își permiteau la fel de multe, iar produsele animale erau ceva prețios, dat pe cartelă, pentru care stăteai ore în șir la o coadă infernală.  

Consumul de carne nu mai este o necesitate, explică Ioan ,,Grăsimea era necesară în trecut, pentru că nu ne puteam proteja de frig, iar din punct de vedere evolutiv, creierul cere”. Carnea, mai ales, în zilele noastre, a ajuns o simplă plăcere ,,Românii se adună în jurul grătarelor pentru că e una din plăcerile ușor de obținut, dopamina”. Consumul de carne a ajuns atât de firesc, încât de multe ori nu ne mai gândim de două ori înainte de a lua niște mici gata preparați de pe rafturile magazinului, la procesul prin care a ajuns acel produs pe raft. Mulți dintre oamenii care au vorbit cu Ioan își justifică alegerea prin faptul că ,,E plăcut și atât, iar pentru plăcere merită să justifici orice”.  Adevărul, însă, e că suntem ființe empatice, mulți dintre noi nu ar putea face rău unui animal, ne place să tragem cortina și să  ne mulțumim cu faptul că altcineva face treaba murdară, la noi ajungând un produs frumos ambalat.  

văcuță cafenie pe un câmp cu iarbă verde
Poză de Pixabay

Cu toate acestea, în ultimii ani, sortimentul de produse vegane a crescut substanțial, cu o mulțime de produse autohtone de la branduri precum Verdino, Aivia, Rawckers, NoMoMoo sau Filgud. Deși sunt niște produse mai scumpe, ele pot fi atractive și de ajutor pentru cineva care vrea să se acomodeze acestui stil de viață. ,,În momentul ăsta oamenii au nevoie de contact, cu cât este mai prezent un lucru, cu atât este mai ușor de acceptat.”  

,,Ce facem cu B12-le” și ,,chiar este atât de scump să fii vegan”? 

Cel mai mare ,,Bau Bau” când vine vorba de veganism este deficiența de B12. Trist, însă adevărat este că majoritatea, indiferent de ce mâncăm, avem nevoie de un supliment de vitamina B12, acesta fiind cea mai sigură sursă a acestui micronutrient. Cum facem să nu avem deficiențe nutriționale? Varietate. Nu poate fi mai simplu de atât. Este important să avem o farfurie cât mai colorată, care să conțină proteine, carbohidrați și grăsimi în forma lor cât mai puțin procesată. Pentru un ghid mai complex, uite un articol fain.  

Poză de Polina Tankilevitch

Acum să vorbim și despre celălalt elefant din cameră- mitul conform căruia acest stil de viață este unul scump. Pe scurt- nu. Legumele, leguminoasele și cerealele sunt unele dintre cele mai ieftine alimente de pe raft, iar din ele consistă majoritatea dietei pe bază de plante. Cât despre produsele de uz personal, majoritatea sunt mult mai ieftine, pielea și blănurile ecologice, mai ales, fiind mult mai accesibile decât cele naturale.  

,,Dacă vrem să fim o societate mai elevată, trebuie să eliminăm violența din farfuriile noastre” 

În urma interviului cu Ioan, am rămas cu acest citat care îmi aducea aminte de cu cel al lui Lev Tolstoi ,,Atâta timp cât există abatoare, vor exista câmpuri de luptă”. Cert este că veganismul nu este o schimbare în farfurie, o simplă alegere diferită la magazin, ci o schimbare de atitudine, de mentalitate, de viziune asupra realității cotidiene ,,Prima schimbare are loc în minte, informarea, conștientizarea și acceptarea. Gândurile și credințele tale îți creează realitatea. În momentul în care animalele erau gustoase, ele erau gustoase și atât, în momentul în care am început să le văd ca ființe, am încetat să le văd ca pe o simplă plăcere gustativă.” 

Renunțarea la produsele animale poate fi o schimbare destul de grea, de aceea, pentru mai multe informații și sfaturi, vizitați site-ul celor de la veganinromania.ro sau priviți documentarul Natura Umană, realizat în România.