Avortul: deși o alegere personală, încă o dezbatere publică în România

Daria Cighir

Nu este o problemă de acceptat (că avortul e o alegere). Până la urmă, nu s-a dus cineva dintre noi să oblige o femeie să facă avort. Problema e în felul următor: femeile însărcinate care ajung să facă un avort fac asta pentru că sunt presate. Asta e criza de sarcină. Între 65 și 85% din femei aleg avortul pentru că sunt presate de alții – de job, de soț, de familie. N-am găsit statistici pe România, dar un sondaj din Statele Unite ale Americii indica un procent de 70%. Din punct de vedere social, o femeie necăsătorită nu trebuie să fie nevoită să se confrunte cu rușinea unei sarcini sau cu durerea de a-și da copilul spre adopție. Adolescentele care devin mame nu își mai permit continuarea studiilor, confruntându-ne cu abandonul școlar și de cele mai multe ori se bazează pe ajutorul social pentru a-și crește copilul, ceea ce nu este suficient.

 -Alexandra Nadane, președinta „Asociației Studenți pentru Viață”

Avortul reprezintă o temă controversată, complexă și sensibilă, care poate fi abordată atât din perspectiva pro-avortiștilor, cât și a anti-avortiștilor. Avortul este o alternativă legală, un drept pe care o femeie îl poate exercita și, în consecință, nu ar trebui dezbătut. Fiecare femeie are dreptul de a lua decizii asupra propriului ei corp, astfel că decizia de a avorta îi aparține în totalitate. Avortul reprezintă întreruperea sarcinii înainte de săptămâna a 20-a, sau, conform dex-ului-„Întrerupere accidentală sau provocată a sarcinii, înainte ca fătul să fie viabil.” În funcție de cauzele care îl determină, avortul se clasifică în: avort spontan și avort indus (terapeutic și la cerere).

După părerea mea, într-o societate modernă și democratică, drepturile individuale și autonomia corporală reprezintă principii de bază. Printre acestea, dreptul femeii de a decide asupra propriului corp și asupra sănătății sale reproductive este esențial. Avortul, ca parte integrantă a acestor drepturi, rămâne un subiect intens dezbătut. În acest context, este crucial să recunoaștem că fiecare femeie trebuie să aibă posibilitatea de a alege în mod liber și informat dacă să continue sau nu o sarcină. Avortul nu este doar o opțiune medicală, ci și un drept care asigură respectarea demnității, autonomiei și libertății femeilor. Iar în această direcție avem nevoie de libertate, spații pentru întreruperi de sarcină accesibile pentru toate femeile în nevoie și mai ales de educație sexuală.

Educaţia sexuală nu este inclusă în curriculum elevilor din România, existând, din anul şcolar 2004/2005, doar disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, în cadrul căreia se oferă informaţii despre sănătatea reproducerii şi a familiei. Datorită acestui fapt, multe dintre femeile care ajung să facă avort o fac din cauza lipsei de educație de care a avut parte. Astfel că rata natalității înregistrate la fetele cu vârste între 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, iar la fetele cu vârste între 15 -19 ani, este de 3,4 ori mai mare decât media UE.

Avort legal și sigur

În primul rând, sarcinile nedorite pot avea consecințe grave asupra sănătății femeii, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Sarcina și nașterea sunt procese complexe și potențial periculoase, care pot pune viața femeii în pericol, mai ales dacă există condiții medicale preexistente. Pe lângă riscurile fizice, există și un impact semnificativ asupra sănătății mentale. Femeile care nu sunt pregătite sau dornice să aibă un copil pot suferi de anxietate, stres sever sau chiar depresie, medicul ginecolog revenindu-i rolul de îndrumător oferind toate informațiile și indicațiile necesare.

Avortul spontan, sau natural, reprezintă moartea embrionului sau a fătului fără intervenție externă, înainte de săptămâna a 20-a de sarcină. Avortul terapeutic implică terminarea sarcinii din motive medicale, cum ar fi complicațiile grave ale mamei care îi pun viața în pericol, sau malformațiile embrionare incompatibile cu viața. Avortul la cerere (medicamentos sau chirurgical) este legal în primele trei luni de sarcină.

Accesul la avort în condiții sigure și legale ajută la prevenirea posibilelor riscuri asociate cu avorturile clandestine, care pot duce la complicații medicale severe sau chiar la deces. Acest lucru constituie o problemă, deoarece în România termenele în ceea ce privește avortul sunt foarte stricte. Întreruperea de sarcină poate fi realizată la cerere până la 14 săptămâni de sarcină. Termenul poate să ajungă până la 24 de săptămâni dacă sarcina pune în pericol viața femeii sau a fătului sau dacă fătul are malformații serioase.

este prevăzută o pedeapsă de la 3 luni la 6 ani, atunci când se depăşeşte termenul de 14 săptămâni, întreruperea este efectuată în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor autorizate, de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate.

-Codul Penal

Corpul ei, alegerea ei

În al doilea rând, fiecare femeie ar trebui să aibă control asupra propriului corp și să poată decide ce se întâmplă cu el. În cazul avortului, acest drept se extinde la capacitatea femeii de a decide dacă dorește sau nu să continue o sarcină. Obligația de a duce o sarcină la termen împotriva voinței ei reprezintă o încălcare gravă a acestui drept fundamental. Mai mult, obligarea unei femei să nască poate avea consecințe devastatoare asupra vieții și viitorului ei, afectându-i cariera, educația și relațiile personale.

Locurile în care se poate realiza întreruperea de sarcină sunt, din păcate, foarte puține la număr. După un sondaj realizat de femeile din Asociația Moașelor Independente, s-a demonstrat că 13 județe din România nu fac avort la cerere, iar în județele în care întreruperea se face la cerere, se face doar contra cost. Întreruperea de sarcină poate ajunge la 6.000 lei (1.200 euro), mult mai mult decât salariul mediu net de 4.400 lei (880 euro).

Am avut minore, femei cu peste patru copii, femei care au diagnostic medical, o dizabilitate psihică, de exemplu, femei cu dizabilități fizice care nu s-au încadrat la decont – decont se face numai pentru avortul terapeutic, dar în anumite condiții. Doar avorturile cele în desfășurare sunt incluse în codurile de diagnostic decontate: avort iminent și avort în desfasurare. Cele terapeutice au motive legate de mama și/sau sarcină, dar nu sunt neaparat oprite în evoluție.

-Irina Mateescu Popescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente

Avortul este o crimă

Cei anti-avort susțin că acesta este echivalent cu uciderea unei vieți umane. Ei argumentează că viața începe din momentul concepției, iar avortul încalcă dreptul fundamental la viață al fătului. Din această perspectivă, avortul nu este doar o problemă de autonomie a femeii, ci și una de etică și moralitate, din punctul lor de vedere.

Această perspectivă se bazează adesea pe convingeri religioase și morale puternice. Multe tradiții religioase predică faptul că viața este un dar divin și că fiecare etapă a dezvoltării umane este sacrosanctă. Prin urmare, întreruperea unei sarcini este percepută ca o ofensă gravă nu doar împotriva fătului, ci și împotriva ordinii morale și divine. Dacă acceptăm că viața începe la concepție, atunci avortul este echivalent cu întreruperea unei vieți umane, ceea ce pentru mulți este inacceptabil din punct de vedere moral. Deși Biblia nu abordează direct problema avortului, sunt destule pasaje în care este reprezentată viziunea acesteia despre avort și, de asemenea, subliniază rolul pe care Dumnezeu îl joacă în viețile oamenilor încă de când sunt în burta mamei. În Exodul 21:22-25 se spune că cei care ar fi cauzat moartea unui copil aflat în burta unei femei erau condamnați la moarte. Din punct de vedere religios chiar și atunci când e vorba de un viol, avortul nu este justificat -„oricât ar fi de grav violul sau incestul, nu este pretext pentru crimă, copilașul e inocent și nu ar trebui pedepsit pentru greșeala altuia. Dacă nu se dorește păstrarea copilului, el poate fi dat înspre adopție la o familie ce nu poate avea copii.”.

În concluzie, avortul este un subiect complex care implică multiple aspecte și perspective. Deși argumentele împotriva avortului sunt valabile și reflectă preocupări etice și morale, dreptul femeii la autonomie corporală și sănătatea sa fizică și mentală sunt argumente mult mai puternice în favoarea legalizării și accesului la avort. În final, decizia de a avorta ar trebui să rămână o alegere personală, luată în cunoștință de cauză și în cadrul unor reguli legale și etice bine definite. Respectarea autonomiei femeii și protejarea sănătății acesteia sunt fundamentale într-o societate modernă și justă. Drepturile reproductive recunosc libertatea cuplurilor de a decide în mod liber când și unde să conceapă, câți copii să aibă, și oferă posibilitatea de a face alegeri informate și responsabile privind sănătatea sexuală și reproductivă. Aceste drepturi includ respectarea integrității corporale, consimțământul informat și asumarea comună a responsabilităților privind comportamentul sexual și consecințele sale.

Bibliografie:

Related Posts