AUTOPSIA ÎN 7 PAȘI
Autopsia este un termen medical ce face referire la examinarea unui corp neînsuflețit cu scopul de a determina cauza decesului. Există 2 tipuri de autopsie: clinică și legală. Cea dintâi este folosită pentru determinarea cauzei morții atunci când se crede că e de ordin medical. În cazul în care în urma procesului apar speculații cum că evenimentul ar fi avut loc în circumstanțe „specifice” (răni corporale, urme de otravă în organism, complicații ale unor infecții, urme de violență ce indică omucidere), conform legii se solicită anumite investigații, apelându-se la autopsia legală. Aceasta face referire nu doar la cauza omorului, dar și la natura acestuia (cauza naturală, accident, sinucidere, omucidere sau cauze nedeterminate), identitatea decedatului și estimarea orei decesului; investigarea scenei, hainelor și analizei toxicologice. Procesul este desfășurat de către medicul patolog. Specializat în examinarea macroscopică și microscopică a țesuturilor și lichidelor corporale, patologul are scopul de a determina un diagnostic asupra situației. Demersul procesului are loc conform următoarelor etape:
1. Examinarea externă:
Aparența fizică a corpului este prima care este examinată. Medicul patolog atrage atenția asupra hainelor și accesoriilor purtate de persoană, apoi sunt înregistrate următoarele detalii: greutate și înălțimea, culoarea ochilor, culoarea părului, etnia, sexul și aproximarea vârstei. Informația dată poate oferi indicii pentru identificarea persoanei, în cazul în care acest lucru nu a fost făcut. Apoi, cadavrul este dezbrăcat, iar patologul analizează în de aproape pielea acestuia, căutând reziduuri de praf de pușcă, urmde de piele sau vopsea, răni, totodată sunt notate și semne distincte precum alunițele, cicatrici și tatuaje.
2. X-Ray:
În cadrul acestei etape, corpul este supus unei radiografii prin intermediul razelor X. Această fază are scopul de a identifica dacă sunt prezente anumite anormalități la nivelul oaselor sau dacă sunt prezente obiecte străine în organism. Razele ultraviolete pot detecta de asemenea, prezența anumitor reziduuri aflate în corpul uman. De asemenea, în cadrul acestei etape sunt luate multiple mostre de de păr și unghii ce vor fi supuse unor teste în prealabil.
3. Examinarea internă. Inciziile:
Odată cu terminarea experimentelor și analizelor corpului pe plan exterior, procesul se transpune pe cel interior. Etapa începe cu o incizie în formă de Y sau U (de la umeri, de-a lungul sternului până la osul pubic). Pielea și țesuturile sunt separate pentru expunerea cavității toracice și abdominale. Are loc îndepărtarea coastelor pentru expunerea gâtului și organelor la nivelul pieptului. Această deschidere permite îndepărtarea traheei, a glandei tiroide, esofagului, inimii, aortei toracice și plămânilor, apoi, ficat, colecist, pancreas, fiere, glande suprarenale, rinichi, uretere, aorta abdominală, vezica urinară și organele reproducătoare. Această extragere a organelor poate avea loc prin două metode – tehnica Virchow (extragerea fiecărui organ individual) sau Rokitansky (organele sunt extrase toate deodată). După extracție fiecare este cântărit pentru a identifica prezența sau absența unei boli. Conținutul stomacului este examinat, fiind un bun indicator pentru aproximarea timpului decesului.
4. Examinarea lichidelor corporale:
Următoarea etapă a procesului de autopsie prevede luarea analizelor lichidelor din corpul uman. Fluidele din corp sunt testate pentru a verifica prezența de droguri, substanțe chimice sau genetice, infecții, în dependență de tipul de autopsie. Printre lichidele ce sunt luate pentru examinare se enumeră sângele, urina, bila și lichidul ocular. În timpul acestei etape se ține cont de faptul că anumite otrăvuri pot fi depistabile doar în unele părți ale corpului, dar nu și în altele.
5. Examinarea creierulu:
După examinarea organelor interne la nivelul toracelui și abdomenului, medicul patolog se va ocupa de creier. Se efectuează o incizie prin spatele craniului de la o ureche la alta. Mâi întâi are loc o examinare externă amănunțită, doctorul se asigură că nu sunt semne de leziuni, apoi este extras pentru o analiză ulterioară. Creierul este plasat în formalină pentru un anumit număr de zile înainte să aibă loc disecția acestuia. Procedura are scopul de ai permite să devină mai ferm, ceea ce ușurează procesul de cercetare. În timpul aceste etape sunt luate mostre ale țesuturilor ce de asemenea, sunt conservate în cazul în care patologul găsește ceva ciudat în urma analizei acestora.
6. Proceduri finale:
Odată ce toate organele au fost minuțios examinate sunt plasate în pungi pentru a preveni o potențială scurgere și sunt alineate înapoi în organism folosind o substanță asemănătoare lânei. Sternul și coastele sunt repoziționate în starea inițială. În cele din urmă corpul este cusut. În unele cazuri anumite organe sunt conservate în formalină în scop educațional, de cercetare pentru medici și studenți.
Procesul de autopsie durează în jur de 2-3 ore în cazul în care nu apar complicații și e preferabil să fie efectuat în decursul a primelor 24 ore de la deces.
7. Raport:
Odată cu finalizarea întregului proces este necesară alcătuirea unui raport detaliat. În documentul dat va fi inclusă o descriere minuțioasă a procesului efectuat și nu doar. Raportul conține datele de identificare, informație notată în cadrul etapei de examinare externă, radiografiile și concluziile deduse în urma etapei a doua, descoperirile atât microscopice, cât și macroscopice obținute prin analizarea și disecția organelor, rezultatele analizelor lichidului corporal. Raportul se va sfârși, în dependență de tipul de autopsie efectuat, cu diagnosticarea medicului patolog asupra circumstanțelor în care a avut loc decesul.
