Pe măsură ce tehnologia avansează, inteligența artificială tinde să devină o mare parte din viața cotidiană. Se poate regăsi în orice direcție am întoarce capul: asistenții vocali și recunoașterea facială a smartphone-urilor, sistemele de banking, Netflix sau chiar la simpla căutare pe Google. Însă un domeniu în care utilizarea formelor de inteligență artificială este tot mai controversată este cel al artei.
Publicul, mai ales cel din România, a fost mereu reticent la aprecierea artelor și a artiștilor în general, iar tehnologia care se dezvoltă în această direcție nu îi ajută pe artiști să își crească credibilitatea. Cu toate acestea tinerii care continuă să se exprime liber și doresc să își clădească un viitor ajutați de profesorii de la facultățile de specialitate au o perspectivă pozitvă despre acest subiect. Ei nu se opresc din a visa la un viitor în care oamenii vor deveni mai deschiși și vor ajunge să le aprecieze munca.

Grafica-un domeniu în care inteligența artificială devine expertă

Fabian Chicinaș urmează cursurile facultății de artă din Cluj-Napoca. Deși este doar în primul an de studiu, știa cu mult înainte de a aplica la o universitate că pasiunea și talentul lui nu trebuie irosite. Studiază Grafica, unde contrar așteptărilor generale, admiterea a fost dificilă din cauza exigenței profesorilor, dar și a concurenței mari. Pe lângă cursurile de desen sau pictură, specializarea sa se concentrează și pe alte forme ale artei precum sculptură, gravură sau chiar anatomie. Din păcate pentru studenți, exigența cadrelor didactice nu este direct proporțională cu pregătirea pe care o au în materie de tehnologie, dar după cum bine se știe metodele învechite de predare sunt greu de detronat.
Fabian este conștient de atractivitatea artei realizată de un computer și cât de ușor este pentru oameni să se proclame „artiști” atunci când folosesc astfel de metode, însă nu se lasă demoralizat, ba chiar este motivat să declare că „Arta tradițională va fi mult mai prețioasă pe viitor, oamenii vor ajunge să aprecieze mult mai mult formele de artă realizate de o persoană în detrimentul celei realizate cu ajutorul AI”.
Artă digitală sau AI Art?
Arta digitală este tot artă în fond, deoarece la fel ca la metodele tradiționale, un om își folosește cunoștințele, sentimentele și talentul, singura diferență ar fi ușurința cu care se realizează, dar din nou acest aspect depinde de la persoană la persoană. Pentru unii poate fi mai ușor să o facă în ulei, în acril sau în creion, dar asta nu le ia celor care aleg arta digitală ca mod de expresie dreptul de a se numi artiști.


Își păstrează aceeși atitudine pozitivă și pentru viitor justificând că „Oamenii care sunt cu adevărat pasionați de artă nu vor aprecia niciodată arta realizată de AI”. Susține că aceștia vor continua să caute întotdeauna „artă reală, făcută de oameni”.
Persoanele care se folosesc de inteligența artificială pentru a crea imagini nu se pot numi artiști. Tot ce fac este să gândească o descriere pe care un computer o interpretează în baza datelor pe care le-a preluat anterior din diverse surse disponibile pe internet.
Cu toate acestea tânărul nu este complet împotriva utilizării acestor tehnologii, referindu-se la ele ca la o „unealtă” folositoare în momentele în care artiștii ar avea nevoie de un impuls de creativitate.
Pentru el, artiști nu sunt doar cei care realizează ceva plăcut vizual ci mai important de atât este aportul personal prin implicare afectivă și descoperirea unui stil propriu. Astfel încurajează persoanele să scape de frica nerealizării unei lucrări perfecte, deoarece imperfecțiunile sunt cele care oferă umanitate și vor ajunge să fie cu adevărat apreciate.
Cred că în momentul în care inteligența artificială va deveni atât de dezvoltată încât să nu mai aibă nevoie de direcții de la un om și va ajunge să creeze ceva din proprie inițiativă, fără să se folosească de bucăți din imagini deja existente, aceea se va putea numi artă.
Românii și arta AI
Contrar credințelor populare tânărul consideră că publicul român va fi mult mai receptiv la imaginile realizare cu ajutorul AI față de formele de artă tradițională din pricina faptului că „românilor le place să aleagă întotdeauna calea ușoară; vor considera un efort nefondat să creezi artă proprie, li se va părea o variantă mai bună să se folosească de ce le oferă tehnologia.” Spune aceste lucruri din perspectiva generațiilor care acum se află la o vârstă mijlocie deoarece cei care o depășesc vor continua să fie la fel de ignoranți indiferent de maniera în care arta vizuală este realizată. Cât despre persoanele tinere, colegi cu el, observă că aceștia sunt încrezători în abilitățile și talentul propriu, iar frica că inteligența artificială le va ocupa meseria pe viitor nu își are locul în viața lor. Se poate să fie doar o atitudine pozitivă tipic tinerilor, dar faptul că sunt conectați zi de zi cu ceea ce se întâmplă în lume demontează această justificare.
Arta AI prin lentila unui aparat foto

Robert Covaciu urmează și el cursurile Facultății de Artă din Cluj-Napoca, dar pe departamentul de foto-video și procesare computerizată a imaginii. În momentul în care a aplicat pentru admitere și-a dorit să studieze și el grafica, dar locurile limitate nu au făcut posibil acest lucru. Cu toate acestea, nu și-ar dori acum să și schimbe specializarea pentru că, ajutat de „perspective obiective și pertinente oferite de profesori” a reușit să-și descopere o nouă pasiune căreia nu i-a dat atât de multă importanță până acum, spune el. „Nu am fost dintotdeauna atras să zicem de partea asta de fotografie, dar facultatea m-a ajutat să văd lucrurile diferit, deci mă bucur într-un fel că am ajuns pe acest drum.”
Chiar dacă cadrele didactice își oferă cunoștințele și despre modurile mai tradiționale în care se realiza fotografia si videografia, Robert consideră că sunt întradevăr „niște mentori adevărați care știu cum să se pună la nivelul tău și îți oferă perspective și despre ce înseamnă foto-video în prezent, nu doar în trecut”.
Încă de la liceu am avut o idee clară despre cum avea să arate viitorul meu ca artist și acest lucru nu s-a schimbat odată ce am început facultatea. Părinții mereu m-au susținut în această direcție, dar nu cred că acesta a fost un factor care să mă influențeze în vreun fel fiind dată hotărârea mea.
Faptul că tânăra generație este din ce în ce mai realistă în ceea ce le poate rezerva viitorul se observă și din spusele lui Robert. Deși e la curent cu tot ce se întâmplă în materie de inteligență artificială și pe partea de foto-video, nu se simte amenințat, deoarece consideră că „saturația asta de imagini pe care o vedem există de mult timp, nu doar de la apariția și utilizarea AI și metodele de a realiza fotografia au fost mereu într-o continuă schimbare, de la fotografie pe film la cea făcută cu aparate foto digiatale și tot mai performante”.
Consider că linia dintre a fi un fotograf și a folosi doar un software se trage în momentul în care nu mai există proces de creație.
Deși el nu ar utiliza astfel de metode, nu blamează persoanele care o fac și poate chiar să aprecieze unele poze pe care oamenii le folosesc din această sferă. Pentru el privitorul este singurul care poate decide ce tip de fotografie o consideră demnă de privit sau nu, dar întradevăr singurele persoane care se pot numi fotografi sau videografi sunt cei care se implică direct în procesul de creație produselor de imagine.
Proiecte care te scot din zona de confort
Robert a avut de realizat un proiect cu viața stradală din Cluj-Napoca și a fost nevoie să interacționeze cu oameni străini, pe stradă, pentru a-i ruga să îi fotografieze. Majoritatea au fost reticenți, iar studentul consideră că singurul lucru care l-a ajutat în acest proces a fost să le explice că totul face parte dintr-un proiect universitar. Așadar, românii sunt în continuare sceptici în ceea ce privește fotografia, mai ales cea care se realizează cu ajutorul unui aparat foto digital pentru că, după cum spune și Robert „le era teamă că pozele cu ei vor ajunge pe internet”. Cu toate acestea, consideră că până la urmă, oamenii vor accepta tehnologia și odată cu ea și utilizarea inteligenței artificiale în cât mai multe sfere de interes, inclusiv în tot ce înseamnă foto-video.

