Antreprenoriatul este un procesul dinamic care presupune viziune, schimbare și creație. Necesită energie și pasiune pentru crearea și implementarea ideilor noi și a soluțiilor creative (Entrepreneurship: Theory, Process, and Practice, Kuratko & Hodgetts).

România în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în domeniul antreprenorial

Conform Global Entrepreneurship Monitor (GEM), România se află cu sub media globală în acest domeniu când vine vorba de rata de oportunități percepute – 33,3% și totalul de activitate antreprenorială în stadiu incipient – 10,8%. Dar, în același timp, România depășește media globală în ceea ce privește rata intențiilor antreprenoriale – 29% și rata de activitate a angajaților antreprenori (rata de implicare a angajaților în activități antreprenoriale, cum ar fi dezvoltarea sau lansarea de noi bunuri sau servicii sau înființarea unei noi unități de afaceri, a unei noi sedii sau filiale) – 4,6%.

Întreprinderile inovatoare au ca scop „investiția în capacități productive care pot genera bunuri și servicii de calitate superioară și/sau costuri mai mici decât cele care au fost disponibile anterior” (Innovative Enterprise and Sustainable Prosperity, William Lazonick, 2017).

De aici rezultă faptul că există dorință în rândul adulților din România, dar destul de puține sunt puse în aplicare, iar o mare parte din cele care ajung să acționeze pe piață nu reușesc să înregistreze creșteri mari în comparație cu celelalte state membre ale UE.

Testimoniale

Ștefan Vas

Ștefan Vas deține o firmă de gravură în Cluj-Napoca, numită Progravura. Ideea înființări unei astfel de firme a venit în urma unei vizite pe care a făcut-o unui prieten de-al său din copilărie, ce i-a prezentat un utilaj de personalizări prin gravură laser. Amândoi au fost foarte entuziasmați de ceea ce puteau face cu o astfel de mașinărie încât au decis ca, împreună, să ia un credit de nevoi personale, de 10.000 de euro, să înființeze un PFA și să lucreze în timpul liber. „În cel mai rău caz, urma să susținem acest credit două familii dacă nu ar fi funcționat.” Soția sa a preluat partea de contabilitate în firmă, în calitate de expert contabil, ceea ce „nu ar fi presupus costuri mari” și pe această latură. Astfel, au transformat o cameră de 20 de metri pătrați într-un atelier și „așa am început tot”. În 2 ani de zile, prietenul său și-a părăsit locul de muncă pentru a se ocupa doar de PFA, iar peste alți doi ani, Vas a făcut același lucru. În 2013 au înființat și firma PROGRAVURA SRL, fiind amândoi asociați cu părți egale. În anul 2017 au accesat fonduri europene prin care au făcut „investiții în utilaje și angajați”. La scurt timp, pe lângă cei doi s-a alăturat încă o persoană care avea experiență în domeniu – „deși nu a investit nimic pe partea financiară, experiența și caracterul său ne-a determinat să-l cooptăm ca asociat”. În ziua de azi, firma are trei asociați și șapte angajați.

În domeniul de producție publicitară, firma sa se ocupă de aspectul vizual al imaginii firmelor și de promovarea lor prin proiecte unice. „Mă preocupă să țin pasul cu cererea, să nu compromit sub nici o formă calitatea, sa lucrez la evoluția noastră, să creez un mediu de dezvoltare pentru angajați și să acceptam orice provocare.”

Din punctul său de vedere, câteva implicații de care o persoană trebuie să țină cont când vine vorba de deschiderea propriei firme sunt:

  • cunoașterea cadrului legislativ
  • o gestionare înțeleaptă când vine vorba de investiții
  • cunoștințe solide în domeniul de activitate
  • o viziune
  • deschidere pentru a învăța mai mult în fiecare zi din businessul tău și de la alții.

Tot procesul de deschidere a firmei sale a durat aproximativ o lună. „Birocrația nu este atât de complexă cât implementarea activității și logistica.” În ceea ce privește susținerea din partea statului român, el spune că „la înființare sunt proiecte de succes ca și startup-urile, dar nu am beneficiat de astfel de proiecte, în schimb am beneficiat de ajutorul prin fonduri europene, și în pandemie prin ajutorul de șomaj tehnic”. Au ajuns să fie pe break even în momentul în care au achitat ultima rată la utilajul cumpărat prin creditul de nevoi personale – „mare satisfacție”.

Riscurile pe care le implică deschiderea unei firme „vin din relativitatea economică la nivel macroglobal – spre exemplu, pandemia prin care trecem și impactul ei în toate sferele vieții”. Falimentul poate aduce cu sine „consecințele derivate din contractele cu băncile”. Cea mai mare dezamăgire ar fi „să ajung în postura în care ar trebui să renunț la angajați, să las colegi fără serviciu”.

Mihaela & Cezar Derevlean

Mihaela și Cezar lucrează amândoi în IT ca Frontend Web Developers și au ales să-și dedice timpul lor liber unui hobby pe care îl au și anume „pasiunea pentru hârtie”. Firma se numește Motif Studio și acoperă o gamă mai largă de servicii, precum programare și design, dar principalele servicii oferite sunt crearea unei identități de brand, printare, design pentru invitațiile de nuntă și realizarea de produse precum felicitări, caiete, semne de carte și multe altele din acest domeniu.

Ideea înființării unei firme a venit în urma mai multor factori care au favorizat acest lucru și anume Cezar a avut în ultimul timp mai multe proiecte de freelancing în IT și avea nevoie de un PFA sau SRL pentru ca să poată oferi factură și să fie legală activitatea sa, iar Mihaela și-a dorit tare mult să realizeze invitații de nuntă, semne de carte și felicitări, iar pentru a le putea vinde legal avea nevoie, tot așa, de o firmă. În final, au decis să înființeze un SRL deoarece nu se ocupă doar cu oferirea unor servicii, ci și cu vinderea unor produse.

Prin această firmă, ei încearcă să aducă pe piață produse realizate din hârtie de înaltă calitate, realizate în România, „fără ca unii să fie nevoiți să dea o comandă în alt stat și să le vină peste câteva săptămâni”. Designul lor principal este unul minimalist, iar clientela lor sunt „persoane care preferă puținul pentru un efect frumos”. Materialele de calitate folosite de ei sunt achiziționate direct de la producători sau distribuitori din afară, în cantități mai mari.

Publicul țintă sunt „poate în special oamenii tineri care urmează să se căsătorească, cei care văd frumosul într-un design minimalist și care sunt încă în contact cu hârtia”.

Motif Studio

La întrebarea cu privire la implicațiile de a trebuit să țină cont când vine vorba de deschiderea propriei firme, Mihaela precizează câteva pe care le consideră ea ca fiind cele mai importante și anume:

  • o sumă de bani pe care să-i ai la dispoziție să-i investești „pe care cel mai probabil nu-i vei vedea înapoi în primul an”
  • deciderea sectorului de activitate a firmei și alegerea codurilor CAEN
  • informarea cu privire la legile din România în ceea ce privește contabilitatea firmei „și e bine ca în acest caz să apelezi la un third party, un avocat sau un contabil, care să se ocupe de acte și documente, dosarul fiind destul de stufos, iar ca începător care nu are acces la aceste informații este mai bine să apelezi la cineva care se știe și se pricepe pe partea asta, chiar dacă asta înseamnă niște bani extra – la urma urmei trebuie să te gândești cât ți-ar lua ție ca să faci toate actele respective așa cum trebuie și dacă merită timpul și efortul depus de tine versus să plătești pe cineva să-ți facă actele și să-ți spună unde trebuie să mergi ca să obții toate documentele”, precizând la final că „pentru noi a fost de mare ajutor să avem pe cineva care să ne facă actele, deoarece nu ne place”.

Când vine vorba de durata procesului de înființare a firmei, Mihaela menționează că acesta a durat aproximativ două săptămâni – „o săptămână de când am contactat contabilul, a făcut actele și dosarul, am depus dosarul la registrul comerțului și l-am luat și apoi încă o săptămână până când am luat CIF-ul cu RO de la intracomunitară, pentru a putea lucra și cu persoane din altă țară”.

În comparație cu competiția lor pe piață nu au atât de multă, deoarece „designul de pe piață în acest domeniu la momentul actual este destul de încărcat, iar noi mergem exact în direcția opusă, pe ceva mai minimalist”.

Un risc pe care îl implică orice firmă este „să nu meargă, adică să faci investiția (noi am investit în aparatură, imprimante, aplicații) și lumea să nu vrea să cumpere” sau, în această perioadă de pandemie în care există nesiguranța locului de muncă, „oamenii pot să nu aibă bani sau puterea de a cumpăra produsele respective”.  

În ceea ce privește echivalarea investițiilor, cei doi spun că acesta este un hobby pentru ei, nu este jobul principal, iar „faptul că putem să ne deconectăm de la o zi plină de la lucru și putem face ceva frumos și palpabil (pentru că, la urma urmei, în domeniul în care lucrăm nu sunt lucruri palpabile) este o satisfacție mult mai mare și putem zice deja că a meritat investiția de până acum”.

Veronica Derevlean

Vero a lucrat timp de mai mulți ani la firme din Cluj-Napoca ca și designer grafic, iar în momentul în care a considerat că a învățat suficiente lucruri ca și angajat a decis să-și deschidă propria firmă pentru a avea „o libertate mai mare din punct de vedere financiar, managerial și tehnic”.

Firma sa prestează servicii de creare și dezvoltare a aplicațiilor digitale pe piață, precum servicii de consultanță, strategie, arhitectură, design, brand, structură și promovare a produselor de tip digital (aplicații mobile, web, UI/UX, branding, etc). Prin intermediul acestor servicii, oamenii se folosesc de aceste aplicații pentru a-și vinde anumite produse în mediul online „într-un mod mai simplu, mai interactiv și mai plăcut, într-un timp mult mai scurt și de la orice distanță”. Publicul ei țintă, în momentul de față, sunt alte companii de IT care își dezvoltă aplicații web sau mobile și antreprenorii care vând produse sau servicii fizice și au nevoie de aplicație, website sau brand.

Din punctul ei de vedere, deschiderea unei firme implică:

  • puterea de a fi autodidact – „necesită o disciplină aparte să fii antreprenor, iar riscurile sunt mari dacă disciplina și rutina nu sunt stricte”
  • deschiderea de a învăța de la alții, mai buni
  • „dorința de a căuta informații și de a le pune în practică atât din punct se vedere tehnic, cât și contabil, financiar”
  • realizarea unui plan de management și de structură al firmei – „definirea unei direcții în ceea ce privește valorile companiei, strategia de publicitare, vânzări, dezvoltare financiară, extindere ca forță de muncă, investiții, etc.”
  • cercetarea pieței „din punctul de vedere al consumatorilor și al concurenței”
  • stabilirea unui buget de investiții „pentru capital și pentru ustensilele necesare producerii”
  • prevederea riscurilor și „stabilirea planurilor de rezervă”
  • „cunoștințe, studii și experiență în domeniul de activare”.

Ea afirmă că procesul de deschidere a firmei a durat în jur de 2 săptămâni. În ceea ce privește susținerea din partea statului român, ea susține că „statul român ajută foarte puțin companiile si deschiderea lor, deoarece în general, firmele nu sunt încurajate și taxele sunt în mare dezavantaj la început de drum sau în caz de criză”. Există, însă, multe opțiuni când vine vorba de fondurile europene „care se pot accesa pentru anumite tipuri de firme care necesita acest ajutor”. Unele dintre riscurile pe care le implică administrarea unei firme ar fi blocajele financiare, lipsa clienților sau falimentul. A reușit să-și scoată investiția din primul an de activitate.

„De la concurenta învăț. În acest moment nu aș putea să spun că există o concurență foarte mare în România. Cererea este cu mult mai mare decât oferta, în concluzie aceste servicii sunt în continuare bine căutate. Concurența se mai elimină și prin calitatea sau complexitatea prin care se realizează aceste servicii”.

Comisia Europeană și rolul acesteia în activitatea economică și antreprenorială socială

Economia socială pune oamenii pe primul loc și scopul acesteia este de a le oferi locuri de muncă și de desfășurare a activităților prin întreprinderile sociale, organizații, asociații sau societăți culturale și de a produce o creștere economică sustenabilă.

Scopul principal al întemeierii unei întreprinderi sociale ar trebui să fie aportul adus în favoarea cetățenilor – răspunderea la o nevoie sau soluționarea unei probleme pe plan social prin produsele sau serviciile oferite pe piață de aceasta – nu profitul adus proprietarilor sau acționarilor.

Planul de dezvoltare sustenabilă a României

Documentele Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 (2008) și Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (2018) prezintă un plan structurat pentru România în vederea unei dezvoltări sustenabile în mai multe domenii, unele dintre acestea vizând dezvoltarea culturii antreprenoriale.

În ceea ce ține de reformele adoptate, „În 2017 s-a asigurat cadrul legal pentru organizarea și funcționarea de societăți antreprenoriale studențești (SAS), ca mecanism de sprijinire, dezvoltare și încurajare a spiritului antreprenorial în mediul universitar, în vederea creșterii competitivității universităților din România.”

„Pe plan economic este nevoie de garantarea unei creșteri economice pe termen lung de care să beneficieze cetățenii României. […] O asemenea abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetățeanul se poate realiza material și aspirațional.”

Printre obiectivele propuse atunci pentru anul 2020 s-a numărat „Promovarea culturii antreprenoriale și a deprinderilor necesare în tot sistemul de educație prin reînființarea și/sau modernizarea atelierelor școlare în învățământul profesional și tehnologic; organizarea de concursuri antreprenoriale bazate pe proiecte cu aplicare practică în și între unitățile de învățământ; […] extinderea societăților antreprenoriale studențești și încurajarea conlucrării acestora cu agenții economici pe bază de contract prin dezvoltarea de parteneriate între universități și reprezentanții mediului antreprenorial” (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, 2018).