O alimentație sănătoasă a fost dintotdeauna una din cele mai importante lucruri pentru oameni, din respectarea acesteia rezultând în mare parte o viață sănătoasă și lungă, dar și mai fericită. Cu toate acestea, românii sunt cunoscuți pentru nutriția lor ce lasă de dorit, majoritatea mâncărurilor tradiționale fiind foarte grase și mâncate foarte des, iar în rest mâncarea sănătoasă fiind ignorată.
Mâncarea tradițională și evoluția ei
Mâncarea tradițională românească a fost întotdeauna foarte grasă, ea constând în multă carne combinată cu cartofi, ciorbe cu carne grasă, sarmale cu smântână, cârtaboș și altele – toate aceste feluri de mâncare având o valoare calorică extrem de mare și, mâncate în exces, pot duce la creșterea trigliceridelor și a colesterolului. De ce bunicii și mai ales străbunicii noștri mâncau aceste feluri de mâncare și nu vedeau aceleași rezultate pe care le vedem noi în ziua de azi?
Sedentarismul joacă un rol major în efectul negativ al alimentației nesănătoase, arderile în corp fiind activate mai ales atunci când facem mișcare. Dar în prezent o mare parte din adulți – și mai ales tineri – suferă de sedentarism datorită societății în care trăim: la servici stăm pe scaun și lucrăm la calculator, la școală stăm în bancă 8 ore și scriem și acasă stăm iar pe scaun la calculator, pe canapea, sau în pat. În schimb, bunicii noștri lucrau la câmp toata ziua, mergeau cu oile la păscut și se aflau mereu în mișcare, corpul lor având nevoie de mâncăruri grase pentru a putea face acest efort. Ar trebui ca în prezent românii ori să își dea silința să facă mai multă mișcare, chiar și mici plimbări, sau să nu mai consume mâncarea menționată mai sus atât de frecvent.
Daniela Furnea, nutriționist la Spitalul Regina Maria: ,, Un stil de viață sănătos înseamnă alimentație corectă și mișcare. În experiența mea, cele mai des întâlnite probleme de nutriție sunt consumul excesiv de alimente grase, alimente prăjite, un consum foarte scăzut de legume și fructe, consumul de dulciuri și prăjituri în exces, consumul de alcool, toate acestea combinate cu lipsă de mișcare și comoditate. “
Ce ne oprește din a mânca sănătos?
Oamenii ce locuiesc în orașe, la bloc, sunt cei mai dezavantajați din acest punct de vedere, ei fiind nevoiți să se bazeze pe supermarket-uri pentru a-și procura hrana, sau piețe, care iarna nu sunt așa de active ca în restul anului datorită lipsei de legume și fructe.
Veniturile mici joacă și ele un rol foarte decisiv în alegerea hranei pe care o consumăm: mâncarea “bio” din supermarket-uri este întotdeauna mai scumpă decât lactatele, mezelurile, dulciurile și patiseriile care sunt opțiunea mai convenabilă. Așadar, românii aleg să mănânce nesănătos pentru a nu da mulți bani pe mâncare, fără a se gândi că nutriția este cel mai important lucru și că trebuie să avem grijă de corpul nostru.
Pe lângă influența pe care veniturile le au asupra dietei noastre, ea mai este influențată și de mentalitatea noastră, după cum spune și Daniela: ,, Mulți clienți ajung în cabinet și îmi spun că nu mănâncă mai nimic și totuși se îngrașă. De ce? Am observat un obicei de a mânca pe fond nervos. Dacă suntem supărați, mâncăm, dacă suntem stresați ronțăim, dacă avem o realizare sărbătorim cu o masă. Pe lângă toate aceste lucruri, ne mai place și pâinea foarte mult, cea albă și pufoasă. Pâinea integrală o consumăm rar, că nu este la fel de satisfăcătoare și parcă nu avem aceeași poftă de mâncare cu ea. Puțin cu puțin, caloriile se adună la fel ca și bolile odată cu trecerea timpului. Există o vorbă a românilor: „În viață, nimic nu se scade, totul de adună”. “
Cum să mâncăm sănătos?
Am întrebat-o pe Daniela Furnea care sunt opțiunile românilor când vine vorba de “mâncatul sănătos”. Acesta este răspunsul ei:
Produsele bio sunt produsele cultivate sau crescute într-un sistem ecologic controlat, într-un ritm lent și sănătos, fără a le pune în contact cu substanțe chimice, hormoni, antibiotice. Ritmul lor de creștere este reglementat, controlat și verificat de către organisme de control care investighează producătorii în mod permanent.
În cazul animalelor nu se folosesc hormoni de creștere, tratamente cu antibiotic și nu există inginerie genetică. Hrana sau îngrășămintele folosite sunt naturale, cu certificat ecologic.
Acesta este motivul pentru care produsele bio sunt mai scumpe. Într-o piață în care peste 90% din populație consumă produse de la producători de scară largă, este de așteptat creșterea prețului pentru produsele premium, bio.
În orice piață de consum, costul producției și cerința determină prețul. Alimentele bio au o cerere de cumpărare mică, un cost de producție mare și un timp de “fabricare” îndelungat.
Dacă se dorește achiziționarea de produse bio în mod economic, indicat ar fi să se renunțe la produsele bio procesate și să se cumpere doar din categoria legume, fructe și carne (nu mezeluri), pe care să le preparăm în mod sănătos.
O altă soluție în acest sens poate fi aprovizionarea cu alimente bio direct de la producătorii mici din România. Totuși, aceste alimente, în special cele animale, ar trebui testate înainte de consum pentru evitarea potențialelor probleme.
Din păcate, piața bio în România este la început de drum și, fiind mai scumpă, nu este accesibilă tuturor.
Cu toate acestea, deși poate nu ne permitem să mâncăm doar alimente bio, nu trebuie să renunțăm. Există alte schimbări pe care le putem face și de care trebuie să ținem cont. O nutriție sănătoasă nu este neapărat mai costisitoare și mulți dintre noi folosesc prețul ca și scuză. O dietă sănătoasă nu înseamnă doar alimente bio, însemnă și control, deoarece până la urmă degeaba consumăm cartofi bio dacă îi prăjim în ulei, sau mâncăm prăjitură cu cremă plină de acizi grași transsaturați dar făcută cu făină bio.
Consecințele unei diete nesănătoase și a excesului ponderal crește riscul de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2 din cauza incapacității organismului de a regla glicemia. Persoanele supraponderale și obeze au un risc crescut de a dezvolta boli de inimă, devenind predispuse la atac de cord, insuficiență cardiacă, angină pectorală.
Obezitatea contribuie și la creșterea colesterolului și a trigliceridelor, fapt care îi predispune la hipertensiune arterială cu risc de atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficiență renală.
Un impact negativ există și asupra sistemului endocrin, unde supraponderea și obezitatea pot determina apariția tulburărilor metabolice și a sindromului metabolic. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu sindromul ovarului polichistic sunt femei supraponderale cu vârste de peste 35 de ani și este o cauză principală de infertilitate.
Cancerul de colon, de sân (post-menopauză), de endometru, rinichi și esofag sunt conform studiilor asociate cu obezitatea.
Cum v-a schimbat viața îmbunătățirea dietei?
Am întrebat câteva persoane ce și-au schimbat dieta pentru motive diferite, acestea sunt răspunsurile lor:
În urma unor analize am aflat că sănătatea mea nu se afla pe calea cea bună, datorita multor ani de stat pe scaun, de mâncat la intervale orare dezordonate și, pe lângă asta, mai mâncam și nesănătos. Dimineața mezeluri, ouă și rareori legume, la prânz croissante și alte foietaje deoarece credeam ca aceasta este singura soluție, iar seara, foarte târziu, unt cu pâine, lapte cu pâine, sau uneori ciorbă. Mi-am îmbunătățit dieta la începutul anului trecut, am început să mănânc mai multe fructe și legume, să mănânc la ore fixe și am scos din meniu mezelurile și foietajele. Am început în weekend-uri să merg la sală sau să fac mișcare în casă atunci când nu se poate și rezultatele se văd nu doar pe analize, ci și cu ochiul liber. Mă simt mult mai sănătoasă, plină de energie și mult mai inspirată să fac lucruri noi, să merg în drumeții și să mă bucur de viață!
Cristina
De câțiva ani, sănătatea mea mentală m-a făcut să îmi neglijez corpul, mâncând foarte multe dulciuri, mâncare prăjită și fast-food, la ore nepotrivite. Începutul pandemiei, atunci când eram cu toții izolați și nu aveam voie nici măcar să ieșim din casă, m-a afectat foarte tare, și m-a făcut să am grijă și mai puțin la ce mănânc, fapt ce doar mi-a afectat depresia și mai tare, dar și corpul. Mi-a fost foarte greu să găsesc ambiția să încep din nou să am grijă de mine, dar, odată cu venirea verii și ridicarea stării de lockdown, m-am hotărât să merg la un medic nutriționist, să fac mai multă mișcare și să mănânc mai sănătos. La început mi-a fost greu deoarece mă obișnuisem cu statul pe scaun așa de mult timp, dar am reușit și pot spune că nu m-am simțit niciodată mai bine. Am slăbit toate kilogramele în plus pe care le pusesem în ultimii ani, mi-am schimbat dieta, acum aceasta fiind mult mai variată, cu mai multe fructe, legume și semințe și în sfârșit mă simt din nou fericit.
Mihai
Recomandările nutriționistei Daniela Furnea
Pentru a face o schimbare, oamenii se mișcă printr-o serie de pași:
- Precontemplare
- Contemplare
- Pregătire
- Acțiune
- Întreținere
- Recidivă.
În viață, orice schimbare ne scoate din zona de confort. Ieșirea din zona de confort este pentru mulți considerată un proces greoi. În ceea ce privește nutriția sănătoasă primul pas este precontemplarea și din păcate am observat mulți oameni blocându-se la acest nivel. Pentru a depăși acest prim pas, cel mai ușor este să nu ne mai gândim și să începem, nu mâine dimineață, nu peste o săptămână, nu după sărbători. Acum!
O dietă sănătoasă înseamnă consumul în cantități reduse a grăsimilor nesănătoase, a prăjelilor, foietajelor, produselor de patiserie, lactatelor îndulcite (exemplu iaurt cu fructe și zahăr din comerț, înghețată cu diverse siropuri dulci și pline de chimicale), a sucurilor și a dulciurilor.
Trebuie consumate mai des tipuri de carne slabă în locul cărnii grase, iar alimentele foarte grase trebuie alese și porționate.
Trebuie să consumăm legume la fiecare masă. Legumele crude ar trebui să fie pe primul loc atunci când ne planificăm mesele. În locul dulciurilor ar trebui să alegem 1-2 fructe pe zi, consumate între mese, pe post de gustare.
Sunt de evitat sosurile din comerț, de obicei sunt foarte calorice. Cel mai sigur și mai sănătos este să le preparăm acasă și să fim conștienți de ce adăugăm în ele.
Ar fi benefică scăderea consulumului de alcool. Din punct de vedere chimic, alcoolul face parte din categoria carbohidrați. El are o cantitate de energie de 7,1 calorii pentru un gram de alcool, furnizând aproape aceeași cantitate de kcalorii ca și grăsimea.
Nu este indicat să sărim peste micul dejun. Este cea mai importantă masă a zilei. Studiile ne arată că persoanele care sar peste micul dejun vor consuma mai multe calorii în restul zilei. Din experiența mea și din alte studii efectuate la nivel global, majoritatea persoanelor supraponderale și obeze nu mănâncă dimineața.
Cina ar trebui să fie o masa ușoară, consumată până la ora 19-20. Aceasta nu ar trebui să conțină carne de porc (care se digeră foarte greu), mezeluri, prăjeli sau dulciuri.
Trebuie sa consumăm minim 2 litrii de apă plată pe zi și trebuie să renunțăm la băuturile cu zahăr.
Într-o lume stresantă, în care ne-am obișnuit sa mâncăm pe fond emoțional și în care suntem în mod constant ademeniți de tot mai multe „bunătăți”, vom trece des prin seria de pași mai sus menționată. Este un cerc vicios. Nu vom putea fi mereu perfecți, suntem oameni, nu roboței. Cu toate acestea, este important ca, deși recidivăm frecvent, să nu lăsăm pe mâine ce putem face astăzi.
În concluzie, românii mănâncă în mare parte nesănătos, neglijând-uși corpul prin lipsa de mișcare, o alimentație săracă în legume și fructe, și prin excesul de mâncăruri grase, alcool și dulciuri, dar acest lucru poate fii schimbat. Dacă o persoană chiar își dorește și se ambiționează, poate reuși să își îmbunătățească stilul de viață, prin activitate fizică și o dietă sănătoasă, bogată în legume și fructe, dar și prin schimbarea mentalității față de modul în care putem mânca.
Mens sana in corpore sano
Juvenal
