Îmbrăcămintea este un instrument puternic de comunicare nonverbală și o formă de auto-exprimare care oferă altora indicii despre personalitatea noastră, starea de spirit, educația, cultura și clasamentul social, printre numeroase alte indicii de impresie. Cercetările arată că aspectul fizic joacă un rol proeminent în formarea judecăților inițiale și este semnificativ în modelarea impresiei generale a unei persoane asupra celorlalți (fie că ne referim la „The Psychology of Clothes”, de J. C. Flügel, la „”Fashion Psychology: What’s Behind Your Style?” de Karen J. Pine, la „The Psychology of Clothing” de Eveleth Pedersen, sau la Dress, body and self: research in the social psychology of dress).
Îmbrăcămintea poate trimite o mare varietate de mesaje celor din jurul nostru. În primul rând, oamenii de știință susțin că îmbrăcămintea este un marker social și poate indica locul în care o persoană se află în cultura sa, dezvăluind indicii despre venitul, clasa, puterea și clasamentul social al acesteia (Ruesche & Kees, 1982). Savanții interpretează îmbrăcămintea ca pe o modalitate de a se diferenția de alți membri ai societății și de a crea distincții de clasă (Bourdieu, 1984).
1. minimalismul
Persoanele care preferă minimalismul prezintă adesea o psihologie caracterizată prin simplitate și o dorință de organizare constantă. Personalitatea minimalistului înclină spre practic, cu preferință pentru calitate față de cantitate. În plus, îmbrăcămintea minimalistă poate sugera o preferință pentru eleganța atemporală, demonstrând o apreciere pentru stilul de durată, mai degrabă decât pentru tendințele trecătoare.
Cercetătorii Derwanz și Strebinger au observat că atunci când minimaliștii demonstrează schimbarea esențială la un nivel personalizat, ei pot fi diseminatori cruciali pentru schimbarea durabilă.
Deși acțiuni precum alegerea hainelor, purtarea lor, îngrijirea lor și curățarea lor sunt rutine și au loc frecvent în subconștient, punctul principal al minimalismului pune accent pe conștientizarea mediului material din jurul oamenilor și a relației lor cu acesta. Este posibil să interacționezi mai profund cu hainele tale dacă le păstrezi utilitare și păstrezi garderoba simplă. Drept urmare, atractivitatea vizuală și construcția îmbrăcămintei oferă provocări deosebite pentru minimalist. Calitatea afectează durata de viață a articolelor împreună cu cât de bine sunt utilizate și îngrijite de către consumator (Derwanz & Strebinger, 2021).
2. culorile vibrante
Cunoscută și sub denumirea de cromoterapie sau vindecarea culorilor, teoria culorilor sugerează că anumite culori și frecvențe ale lor au un impact fiziologic și psihologic asupra sentimentelor și comportamentului uman. Când purtăm anumite haine, întruchipăm calitățile pe care le asociem cu acele haine, care, la rândul lor, influențează modul în care ne simțim și ne acționăm. Moda este totul despre auto-exprimare.
Conform unui studiu din 2004 al lui Naz Kaya și Helen H. Epps, există unele modele în preferințele de culoare. Cercetătorii au descoperit că culorile precum roșu și negru sunt asociate mai frecvent cu sentimente negative, în timp ce culori precum albastrul și verdele evocă sentimente de calm și fericire. Faptul că aceste din urmă culori se găsesc în natură ar putea fi unul dintre motivele pentru care avem tendința de a le găsi atât de reconfortante. Culoarea cel mai puțin preferată a fost galben-verde, poate din cauza asocierii sale cu vărsăturile și boală.
Studiile au arătat că oamenii care lucrează în medii de lucru mai pline de culoare sunt mai atenți și mai veseli decât oamenii care lucrează în medii terne. Deși nu există cercetări propriu-zise pentru culorile vibrante, există motive întemeiate să credem că o cămașă roz sau o haină galbenă poate acționa ca un stimulent, amplificând și energia. Culorile strălucitoare sunt asociate cu emoții pozitive, care sunt energizante în mod natural.
3. Îmbinarea imprimeurilor și
a pattern-urilor
Persoanele care potrivesc diverse modele și pattern-uri în ținute manifestă adesea o personalitate nonconformistă. Dorința lor de a amesteca diverse imprimeuri sugerează o abordare aventuroasă a modei, reflectând o respingere a normelor de stil convenționale. Fie că este vorba despre un simț al umorului ciudat, o sensibilitate artistică sau o atitudine dinamică, cei care îmbrățișează combinații de modele neconvenționale își folosesc ținutele ca pe o pânză de exprimare, adăugând excentricitate comportamentului lor general. Ele ne pot transforma stările de spirit, ne pot influența percepțiile și exterioriza emoțiile.
4. obsesia bulinelor
Potrivit unui articol din Medium care cronicizează istoria tiparelor în modă, bulinele au fost menționate pentru prima dată ca model în 1857 de către o revistă de stil de viață pentru femei numită Godey’s Lady’s Book, făcând referire la o eșarfă. Un costum de baie cu buline, urmat de Minnie Mouse de la Disney care a apărut într-o rochie roșie cu buline și fundă asortată în 1928. Deși nu există un consens științific specific cu privire la trăsăturile sau caracteristicile psihologice ale persoanelor care preferă bulinele pe haine, această preferință poate indica o notă nostalgică, deoarece bulinele poartă un farmec atemporal, retro. Pe măsură ce istoria bulinelor a evoluat, la fel și utilizarea lor în cercetare.
Steven Connor, examinând impactul afectiv al diferitelor tipuri de modele de-a lungul anilor, a remarcat că bulinele „și-au menținut poziția parțial ca urmare a toleranței tot mai mari și a comercializării copilăriei sau a drăgălășeniei inofensive și iresponsabile în lumea modernă”. El recunoaște „perioada de glorie” a modelului cu buline în anii 1960, când a apărut pe orice, de la fuste mini la pantofi, de la pălării, la genți de mână.
5. negru în exces
Culorile ne stimulează creierul în moduri diferite. Modul în care răspundem la anumite culori poate spune multe despre cine suntem și cu ce ne identificăm. În articolul redactat de către Anabel Maldonado (jurnalistă de modă, psiholog și fondatoare a The Psychology of Fashion) este explicată tendința pentru negru, aceasta remarcând faptul că persoanele care aleg în mod constant să se îmbrace în negru transmit adesea un profil psihologic nuanțat: „culoarea neagră este, într-adevăr, o formă de armură.”
Nu ar trebui să fie surprinzător faptul că psihologia culorilor – studiul nuanțelor ca factor determinant al comportamentului uman – ne spune că negrul are calități de protecție emoțională. Negrul reprezintă autoritate, putere și disciplină, iar purtarea acestuia este o modalitate de a comunica o imagine de autoritate. Nuanța întunecată creează o barieră între ea și lumea exterioară, ținând oamenii departe, oferind confort, protejând emoțiile și ascund vulnerabilitățile, insecuritățile și lipsa de încredere în sine. Funcționează ca un scut pentru cei care au nevoie de el. În mod similar, culoarea neagră este adesea percepută ca fiind atractivă.
Un studiu sugerează că acest lucru se datorează faptului că este adesea perceput ca „serios” și „de încredere”, ceea ce, la rândul său, are un impact major asupra stimei de sine.
6. paiete și sclipici
În ciuda popularității larg răspândite a tendinței, este important de remarcat diferența dintre acei oameni care sunt atrași de articole strălucitoare și cei care nu sunt. Dawnn Karen, consultant de brand și psiholog în modă, care predă la Fashion Institute of Technology, explică conceptul mai detaliat. Ea afirmă că, oameni fiind, suntem atrași de lucruri strălucitoare pentru că avem o dorință înnăscută pentru apă, dar impactul în timp real al purtării unui lucru strălucitor depinde de valoarea pe care i-o atribuim. „Sunt multe lucruri care se întâmplă simultan în lume care sunt traumatizante și catastrofale – gândiți-vă la mișcarea #MeToo, brutalitatea poliției, războiul din Siria”, explică ea. „Pentru unii, purtarea paietelor oferă un moment de sărbătoare; un sentiment de a găsi o căptușeală de argint. În acest sens, strălucirea evocă un anumit sentiment de optimism și speranța că lucruri bune sunt pe cale să vină”. Pentru alții, purtarea unui obiect strălucitor poate însemna prestigiu; un inel cu diamant strălucitor, de exemplu, conferă un sentiment de putere și lux.
7. șosetele cu modele
Alegerea șosetelor cu model sugerează dorința de a adăuga personalitate chiar și în cele mai banale aspecte ale garderobei. Persoanele care optează pentru modele de șosete neconvenționale sunt confortabile să se desprindă de normele tradiționale. Acest lucru poate afecta și procesul cognitiv, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Northwestern de dr. Adam Galinsky, psiholog social. Potrivit lui Galinsky, purtarea anumitor haine poate oferi încrederea de care aveți nevoie pentru a vă ocupa de anumite sarcini, pentru a provoca modul în care gândiți și acționați.
Studiul psihologiei modei explorează impactul profund al alegerilor vestimentare asupra identității, încrederii și relației complexe dintre sinele exterior și interior. Hainele au devenit aproape literal o a doua piele. Ca atare, ele sunt la fel de înrudite cu mintea pe cât sunt de corp.
