Țara Făgărașului este o zonă în care obiceiurile și tradițiile sunt păstrate de sute de ani. Ceata de feciori, Turca și Plugarul sunt doar câteva exemple de tradiții pe care sătenii le păstrează cu sfințenie, din moși strămoși. Obiceiul colindatului de către ceata bărbatească a fost introdus în patrimoniul UNESCO din decembrie, anul 2013.
Pe lângă dorința de a menține spiritul național, aceste evenimente reprezintă pentru localnici un prilej de a socializa și de a uita pentru câteva momente de munca din gospodării.
1. Ceata de feciori
Anual de Sfântul Nicolae, în câteva sate din zona Făgărașului se formează ceata de feciori, care se desface de Sfântul Ioan. Aceștia aleg un lider, denumit Vătaful Mare, care va fi gazda repetiților cetei. Împreună cu Vătaful Mic, va împărți rolurile celorlalți cetași. Cei doi lideri se deosebesc de restul băieților prin bețele îmbrăcate în tricolor, cu ornamente din panglică în capăt pe care le poartă cu mândrie.
Conform tradiției, grupul se alcătuiește din tineri începând cu vârsta de 18 ani, neînsurați. Fiecare cetaș este însoțit de o fată, care îi va fi parteneră la dansurile în doi. Atât băieții, cât și fetele poartă costumul popular, care la rândul lui este moștenit în familie. Aceștia pregătesc colinda pentru Ajun, învață dansurile specifice și organizează Jocul, la care va lua parte orice sătean doritor de dans și voie bună.
2. Turca
În fiecare an, ceata este însoțită de turcă. Turca este un om îmbracat într-un costum colorat ce se asemănă cu o capră.
Costumul este confecționat din materiale precum cozi de mătură, lemn, sfoară, ornamente din panglică, lepedeu. Aceasta însoțește cetașii la colindat, făcându-și apariția și la joc. În general, rolul de turcă se transmite din generație în generație, necesitând foarte multă energie.
Considerat de unii obicei păgân, în realitate rolul turcii este de a aduce voie bună gazdelor și a le face urări de bine.
3. Obiceiul colindatului de la Șinca Veche
Ceata din Șinca se adună în seara de Ajun pentru a merge să colinde toate casele din sat. Aceștia încep de la casa preotului, oprindu-se apoi la orice persoană binevoitoare să le deschidă poarta. La finalul colindei, gazda cinstește cetașii cu merindele pregătite pentru sărbători, dar și cu o sumă de bani. Banii strânși la colindat se pun la organizarea jocului, uneori donându-se o parte din aceștia bisericii. Colinda diferă în fiecare sat, la Șinca Veche, cântându-se din moși strămoși „De roagă, se roagă”.
Sătenii care nu reușesc să primească ceata în seara de Ajun, se pot bucura de colinda acestora la slujba de Crăciun. La finalul slujbei, tinerii din ceată invită pe toată lumea să se adune în fața bisericii, pentru a le privi dansul.
4. Jocul
Jocul este organizat de către cetași, cu banii strânși la colindat. La joc poate participa toată comunitatea, fiind gratuit pentru orice doritor de muzică populară, dans și voie buna.
În cadrul jocului, ceata face o demonstrație a dansului, timp în care se încearcă furtul bățului purtat de vătaf. Toți cetașii trebuie să acționeze pentru a nu ajunge bățul în mâinile altor feciori care nu fac parte din ceată. Dacă reușește să fugă cu el fără a fi prins, cetașii trebuie să plătească hoțului, atâta băutură cât cere. Pierderea bățului reprezintă o rușine foarte mare, atât pentru vătaf, cât și pentru întreaga ceată.
5. Foșnicul
Foșnicul sau Balul Însuraților este ultimul eveniment, prin care se încheie sărbătorile de iarnă. Acesta este o petrecere la care participă cuplurile căsătorite.
Îmbrăcate în port popular, ele se adună să se distreze împreună pe muzica populară, de obicei cântată live. Cuplurile aduc de acasă mâncarea și bautura, pe care o împart între ei.
În unele sate, la ora 12 noaptea se dansează Hora Unirii, fiind un eveniment ce se organizează în jurul datei de 24 ianuarie.
Acest obicei se mai practică și în zilele noastre, fiind prezent în satele săsești din zona Făgărașului, precum Bărcuț și Crihalma.
6. Plugarul din satul Vad
A doua zi a sărbatorilor Pascale este marcată de tradiția Plugarului în satul Vad. Obiceiul este atestat încă din anul 1675, reprezentând un vestitor al primăverii, ce alungă duhurile rele.
Tradiția spune că flăcăul ieșit primul la arat în acel an, va purta denumirea de plugar. În lunea de după Paști, în curtea acestuia se strâng cetașii, care îl vor împodobi pe tânărul gospodar cu legături de grâu verde, ce simbolizează începutul unui nou ciclu.
Sărbătoarea începe cu ascunderea băiatului în incinta casei sale, urmată de căutarea lui. După aceasta, se întâmplă împodobirea cu grâu verde, fiind apoi urcat pe o grapă de lemn și purtat de către ceilalți feciori până la vale.
Ajunși la vale, plugarul este scufundat în apă de 4 ori, în formă de cruce, scăpând într-un final de podoabele sale, pe care și le aruncă în vale. Pentru a ura belșug și roade cât mai sporite în anul ce urmează, plugarul stropește sătenii adunați pe mal cu apă ce o cară în clopul purtat pe cap.
În timpul în care tânărul nu este atent, se încearcă furtul grapei. În cazul în care se reușește, această este târguită pentru a fi recuperată.
Atmosfera de sărbatoare continuă la balul organizat în căminul cultural din sat, unde plugarul este purtat de către feciori pe grapa recuperată.
7. Târgul de Sfântul Ilie
Sărbătoarea Sfântului Ilie este marcată de târgul organizat de producătorii locali din Țara Făgărașului. În data de 20 iulie, localnicii pot merge la târg pentru a cumpăra bucate tradiționale, ustensile pentru munca în câmp, haine și animale.
Copiii au o zonă amenajată, în care se pot da pe tobogane gonflabile, pot participa la tombole cu surprize, fiind la final răsplătiți de către părinți cu turtă dulce cumpărată din târg.
Localnicii dornici de socializare, pot sta la povești în zona de mese, bucurându-se de mâncarea preparată în cadrul târgului.
