Parcă zilele cu muzică trimisă de la verișorii mai mari prin Bluetooth și filmele descărcate pe Filelist s-au stocat în amintiri mai dulci decât oricare altele. Mâncarea era diferită, oamenii erau diferiți, și clar, bluzele cu guler cu care mamele își îmbrăcau odraslele erau văzute diferit.

[NOW SHOWING] Join ED, EDD N' EDDY with Plank as they deal with the pressures of growing up!

Posted by TV5 on Saturday, 25 June 2011

1. Acele și ața din cutia de fursecuri din casă

Mai știi cutiile alea din metal cu fursecuri? Pe care le primeai de la unchii din străinătate când veneau în vizită? Pentru bunici sunt sacre. Niciodată nu s-a găsit o astfel de cutie în coșurile de gunoi ale românilor. Fursecurile dispar după câteva zile, în schimb, cutia rămâne aproape moștenire din generație în generație.

Mereu plini de bucurie și poftă, copiii români ajung profund dezamăgiți când dau de toată colecția de ustensile de cusut și croșetat a bunicii în recipientul care trebuia să le aducă soluția pentru nevoia de zahăr.

2. Groaza de când venea „Capra” de Anul Nou

Uneori nimic nu este mai înfiorător decăt imaginația românilor și datinile lor. În acest sens, de Revelion, pe lângă Dan Negru, copiii mai sunt asaltați și de capră, o figură de mari dimensiuni împopoțonată cu panglici si 10m de betea, în toate culorile.

Cu toate acestea, majoritatea tinerilor adulți susțin că și ei, la rândul lor, și-ar traumatiza pruncii cu căprițele Anului Noi, pentru a duce mai departe tradiția.

3. „Cât de mare te-ai făcut” din partea necunoscuților la toate nunțile cu părinții

Nunțile. Ciorbă de văcuță, friptură cu piure de cartofi, tort diplomat cu kiwi pe margini și multă muzică. Românii știu să se distreze și să facă voie bună în jur. Totuși, cel mai important aspect de la o nuntă pe lângă miri, sunt rudele. Nu orice rude, ci alea pe care nu le știi. Astfel, „Cât de mare te-ai făcut”-ul din partea oamenilor necunoscuți la nunți a devenit un important catchphrase din cultura românească.

Photo by Soner Görkem from Pexels

4. Plânsul de la masă din cauza temelor la mate lângă părinți

Tabla înmulțirii, fracții și ecuații cu X și Y? Coșmarul oricărui om care a copilărit în România post-comunistă. Fie că aveai un dulap în care să te poți ascunde, un pom înalt în curte în care să te poți urca sau rezultatele pe care să le poți copia de la finalul culegerii, toți copiii aveau un loop-hole prin care să scape de exerciții. Cu toate acestea, șederea la masă cu șefii casei era inevitabilă, precum plânsul care urma din încercarea imposibilă de a rezolva toată tema.

Photo by Anthony Shkraba from Pexels

5. Jocul „Nu te supăra frate”

Un joc de societate consacrat, care în continuare duce numele românilor peste hotare pentru ingeniozitatea lui, este „Nu te supăr frate”. Cu toții am avut ocazia să îl jucăm, era în toate hipermarketurile cunoscute. De cele mai multe ori lipseau doi-trei pioni care erau înlocuiți cu primele obiecte colorate găsite în cameră.

Mai stiti sa jucati: Nu te supara, frate?

Posted by Romania TV on Thursday, 6 December 2012

6. „Home Alone ” pe ProTv în fiecare Crăciun

Românii au obiceiuri și tradiții de Crăciun care nu se pot găsi aproape nicăieri. Cu toate acestea, filmele „Home Alone” de pe ProTv sunt ceva indispensabil de Crăciun, aspect ce îi aduce mai aproape de occident. Majoritatea tinerilor de azi pot cita aproximativ fiecare replică din filme, în special strigătul din aeroport al mamei din film: „KEVIN!”.

7. Ringtone-ul telefoanelor de jucărie chinezești

Ringtone-ul pe care nu îl vor putea uita vreodată copiii crescuți în România este „Ay ay ay, I’m a little samurai”, care, era de fapt, „Ay ay ay, I’m your little butterfly”. Singurul Mandela Effect sesizat de români. Telefoanele de jucărie veneau în multe variante, imagini și culori diferite, însă melodia a rămas pe veci neschimbată.