Mașinile sunt parte constantă a vieții noastre, deși poate nu ar fi necesar. Te-ai întrebat vreodată care sunt felurile în care acestea ne fac, de fapt, viața mai grea? O dată cu popularizarea lor, orașele au început sa fie adaptate și construite pentru mașini, devenind rapid cel mai popular mijloc de transport. Astăzi, efectele unor orașe făcute pentru mașini se resimt considerabil, iar tot mai mulți oamenii își vor orașele înapoi.
De fapt, la o analiză rapidă, problema nu apare atunci când o persoană conduce o mașină, ci atunci când toată lumea conduce una. S-a ajuns în acest punct pentru că dezvoltarea orașelor având mașinile în centru a creat o dependență față de acestea, cu alte cuvinte, ai nevoie de o mașină ca să faci aproape orice activitate de zi de zi. Felul în care acest lucru ne afectează privește foarte multe aspecte, de la evidentul impact asupra mediului, la considerente ce țin de urbanism și modul în care spațiul public al orașelor este utilizat, iar numeroase studii atestă efectele negative. Deși subiectul este tot mai adus în discuție, problema dependenței de mașini nu a fost adresată decât de câteva state și nu reprezintă un subiect pe care prea mulți politicieni și-ar dori să îl adreseze. Atunci când încerci să te atingi de confortul cetățenilor înrădăcinați în propriile mașini, reacțiile sunt adesea de revoltă. E de înțeles, deoarece majoritatea soluțiilor par radicale, însă ne aflăm într-un punct în care astfel de măsuri sunt singurele care ar avea efecte reale.
Înainte să te simți amenințat de ideea eliminării mașinilor din tot mai multe zone, citește următoarele motive. S-ar putea să îți schimbe perspectiva.
1. Mașinile poluează aerul
Nu e o noutate pentru nimeni faptul că mașinile poluează. Totuși, ne-am obișnuit atât de mult cu acest fapt încât pare că nu ne mai impresionează cu nimic. Studiile din ultimul deceniu arată, însă, că efectele sunt tot mai grave. Un studiu publicat în 2017 a arătat că poluarea ucide de trei ori mai multe persoane din întreaga lume decât SIDA, tuberculoza și malaria la un loc. Statistici realizate de Agenția Europeană de Mediu arată că, în anul 2019, 60.6% dintre emisiile de carbon cauzate de mijloacele de transport în Uniunea Europeană au provenit de la mașini. Și totuși, de ce ignorăm acest aspect? Răspunsul e simplu: din comoditate.
2. Mașinile poluează fonic
De fiecare dată când cineva spune ca orașele sunt gălăgioase se referă de fapt, poate fără a-și da seama, la poluarea fonică produsă de mașini. Imaginează-ți o intersecție dintre doua bulevarde la o oră de vârf: claxoane, sunetul cauciurilor pe asfalt, ocazionala înjurătură aruncată prin crăpătura geamului. Realitate este că într-un oraș mașinile sunt sursa principală de zgomot, iar șoferii acestora sunt, ironic, cei care experimentează cel mai putin poluarea fonică pe care o produc. Habitaclul este izolat fonic, iar tot acest zgomot nu reprezintă vreo problemă pentru cei aflați în mașini.
Conform unor constatări făcute de Organizația Mondială a Sănătății, zgomotul este a doua cea mai mare cauză de mediu a problemelor de sănătate, chiar după cea a aerului poluat. Agenția Europeană de Mediu estimează într-un raport publicat în 2019 că 113 milioane de persoane sunt afectate de nivelul ridicat de zgomot pe termen lung cauzat de trafic, de cel puțin 55 de decibeli (dB(A)). În majoritatea țărilor europene, peste 50 % dintre locuitorii din zonele urbane sunt expuși la acest nivel înalt. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, este probabil ca din această cauză să apară efecte asupra sănătății.
3. Mersul pe jos este dificil, periculos și uneori… imposibil
Cazurile în care trotuarele sunt inexistente datorită zecilor de mașini parcate pe ele sunt prea multe pentru a fi enumerate aici. Similar am putea vorbi și despre cât este de periculos în calitate de pieton să traversezi strada sau de cazurile în care trotuarele sunt mult prea mici, făcute astfel pentru a lărgi benzile existente in zona respectivă sau pentru a mai adăuga unele noi. Să mai menționez și de timpul lung de așteptare la trecerile de pietoni semaforizate? Timpul acesta este gândit pentru a eficientiza traficul rutier, nicidecum pentru a asigura o experiență plăcută pietonilor. De nenumarate ori am așteptat în ploaie culoarea verde la semafor….asta desigur, atunci când am ajuns la o trecere pentru pietoni. Adesea trecerile pentru pietoni sunt situate la distanțe foarte mari una de alta pentru a nu întrerupe traficul, punând, din nou, confortul și accesibilitatea mașinilor peste cea a pietonilor.
Ai observat vreodată că pentru a traversa strada este cel mai adesea nevoie, în calitate de pieton, să „cobori” de pe troturar în drumul principal, ca apoi să urci înapoi pe trotuar? Statisticile au arătat că în aceste cazuri riscurile unui accident în care să fie implicat un pieton sunt mai ridicate. Țări precum Olanda au implementat sistemul de continuous sidewalk care se referă la faptul că trecerea pentru pietoni este situată la același nivel cu trotuarul, implicând faptul că mașinile vor trebuie să urce la acest nivel în zona respectivă. Îți recomand să te uiți la acest scurt videoclip pentru a înțelege toate beneficiile pe care o astfel de măsură le are privind siguranța pietonilor. Mașinile sunt nevoite să își reducă viteza în zona respectivă, iar șoferii sunt mai atenți la faptul ca traversează o zonă destinată pentru pietoni.
4. Trafic
Dacă ai ieșit vreodată din casă în apropierea unei ore de vârf, știi foarte bine la ce mă refer: o mare de mașini, prea multe pentru a le putea număra, fiecare având, cel mai probabil, doar o singură persoană înăuntru, intersecții blocate, cozi interminabile, blocaje constante. Mai pe scurt, traficul este creat de miile de persoane care se deplasează simultan în aceeasi direcție, fiecare folosindu-și mașina personală. Timpul petrecut în trafic nu este doar timp pierdut, ci vine cu mulți nervi și o stare generală de disconfort. Raportul global realizat de INRIX pentru anul 2022 a calculat că pentru orașul București, timpul pierdut în trafic a fost de 91 de ore, cea mai mare valoare fiind înregistrată în Londra: 156 de ore.
Cu toții vorbesc despre trafic, despre cât de rău este și cât timp pierd astfel, și totuși, nimeni nu renunță la mașina personală. Metodele de a îmbunătăți problema traficului se leagă, evident, de transportul în comun. Oferirea de alternative devine e o necesitate pe care autoritățile trebuie să o îndeplinească. La polul opus, un lucru pe care multă lume îl cere, dar care, de fapt, nu face decât să adâncească această problemă este adăugarea de benzi noi în zonele cu trafic ridicat. Un studiu publicat in 2009 a dovedit că lărgirea unui drum cu încă o bandă va crește traficul din zona respectivă, nu îl va decongestiona. De ce? Datorită cererii induse. A adăuga o bandă nouă înseamnă a încuraja conducătorii auto să aleagă ruta respectivă, putând să fie chiar și un factor decisiv atunci când apare întrebarea „Oare să merg cu mașina?”. Fenomenul a fost observant încă din anii 1960, însă doar în ultimul deceniu specialiștii au reușit să strângă destule date pentru a dovedi care este efectul real al unei astfel de măsuri de infrastructură.
5. Spațiul public nu este împărțit proporționat
Numărul în continuă creștere de mașini a dus la o împărțire inegală a spațiului public. Imaginea de mai sus, preluată din capitolul intitulat „The Arogance of Space” din cartea Copenhagenize, analizează cui îi este dedicată fiecare porțiune a intersecției respective. Este dificil de ignorat tot spațiul alocat mașinilor. Având în vedere că spațiul urban este o resursă limitată, modul în care este alocat influențează direct accesul la servicii și spații de recreere.
Când spun că mașinile ocupă foarte mult din spațiul public al unui oraș nu mă refer doar la bulevardele cu 4-5 benzi, ci și la toate parcările. Nello-Deakin ilustrează, într-un studiu publicat în 2019, că mașină parcată necesită de cel puțin trei ori mai mult spațiu decât transportul public și de zece ori mai mult decât o bicicletă.
Tot acest spațiu ar putea să fie redat oamenilor, iar astfel de schimbări au fost făcute în mai multe orașe din lume. Ce s-a observant în urma acestor transformări, dincolo de aspectul estetic? Că cetățenii nu au cerut ca zona să redevină parcarea de altădată sau drumul aglomerat. Cea mai eficientă metodă utilizată până acum pentru a reda străzile oamenilor este modelul de Superblock implementat în Barcelona: se ia o zonă și se delimitează cu 4 străzi mari, principale, iar în interiorul ei se interzice accesul general al mașinilor. Efectele pozitive au fost analizate în numeroase studii, iar în prezent și alte orașe sunt interesate de a implementa un astfel de model.
6. Dimensiunile mașinilor sunt tot mai mari
Creșterea în popularitate a mașinilor de dimensiuni mari, de tip SUV, este ușor de observat. Le vedem tot mai des pe drumuri, iar tot mai mulți producători de mașini scot din producție modele vechi pentru a face loc celor noi de tip SUV. Ce se întâmplă, însă, atunci când un pieton este lovit de o astfel de mașină? Conform unei investigații realizată de un ziar american, impactul cu o mașină de tip SUV este de pana la 3 ori mai letal față de unul cu o mașină normală. Explicația, oferită în acest studiu, este destul de simplă: o mașină mare cu capota poziționată la un nivel înalt aflată în contact frontal cu un pieton îl va lovi pe acesta în zona centrală a corpului, acolo unde se găsește centrul de greutate. Rezultatul este creșterea momentului forței din timpul impactului. În plus, vor exista răni semnificative la nivelul abdomenului, precum și alte leziuni interne grave în urma unui astfel de accident.
7. Distanțare socială
Atunci când fiecare persoană vine cu mașina personală, iar orașele sunt gândite astfel încât toate mașinile să poată circula nederanjată, zonele în care oamenii pot interacționa unii cu alții sunt puține sau chiar greu accesible. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla cu orice stradă care ar deveni pietonală? Afacerile din zona respectivă ar înflori pentru că în locul mașinilor care ar fi trecut în grabă, oamenii acum vor veni acolo pentru a-și petrece timpul liber. Entuziasmul cu care lumea îmbrățișează inițiative temporare de a face anumite străzi pietonale, spre exemplu, doar în weekend, dovedește că nouă, ca oameni, ne lipsește contextul de a avea astfel de interacțiuni umane. Exemplul perfect aici este Calea Victoriei din București, o stradă care învie de fiecare dată când este făcută pietonală pe parcursul unui weekend. Oamenilor le-a plăcut atât de mult încât se strâng în acest moment semnături pentru o petiție intitulată „Calea Victoriei – Pietonală Permanentă”.