Chiar dacă ești sau nu din județul Hunedoara, este aproape imposibil să nu fi auzit de Valea Jiului. Majoritatea oamenilor de vârstă mijlocie, iși aduc aminte de vale prin mineriadele din anii ’90, mulţi dintre aceştia asemănând locuitorii văii, cu nişte barbari care vor mereu scandal. Realitatea este opusă, locuitorii acestui loc fiind foarte primitori dar şi foarte muncitori. Astfel, astăzi vă prezentăm 7 lucruri mai puțin știute despre Valea Jiului.
1. Valea Jiului în Primul Război Mondial
Un lucru mai puțin cunoscut chiar și de către cei din Valea Jiului, este faptul că în Primul Război Mondial, pe Valea Jiului s-au dat doua bătălii importante, în urma cărora armatele Austro-Germane au reușit pătrunderea în Oltenia. În urma primei bătălii din 23-29 octombrie 1916, armata română a reușit o presupusă victorie, reușind oprirea înaintării armatelor austro-germane prin pasul Surduc și Vâlcan. A doua bătălie din 1/18 noiembrie 1916, s-a soldat cu înfrângerea armatei române, și implicit pătrunderea în Oltenia a armatelor austro-germane, ocupând în aceeași zi orașul Tg. Jiu.
Un lucru destul de interesant, este faptul că unul dintre cei mai cunoscuți generali german, Erwin Rommel, a luptat în Valea Jiului ca locotenent în armata germană. Vulpea Deșertului (cum era poreclit acesta datorită campaniei militare desfășurate în Africa) a condus o companie de vânători de munte, luptând în zona Vf. Muncel-Pasul Vâlcan. Acesta a avut o mulțime de relatări despre experiența sa din Valea Jiului, care pot fi citite în cartea scrisă chiar de acesta, Infateria Atacă.
2. Primul stadion din România cu ambele tribune acoperite
Stadionul Petre Libardi (sau Jiul) din Petroşani, încă impunător prin aspectul tipic perioadei comuniste, a fost dat în folosinţă în anul 1981, devenind unic în Romania la acel moment. Unicitatea stadionul pe care evoluează și astăzi echipa Jiul Petroșani (Liga a 3-a), se datorează faptului că a fost pentru o bună perioadă de timp, singurul stadion din România, cu ambele tribune acoperite complet. Acest titlu a fost purtat de către stadionul Jiul, până la inaugurarea arenelor din Cluj, Ploiești și București.
3. Cel mai mare bazin carbonifer de huilă și cea mai adâncă mină din țară
Tradiția mineritului în Valea Jiului este una îndelungată, adunând peste 150 de ani de exploatare a acestui bazin carbonifer. Valea Jiului sau mai exact, depresiunea Petroșani, reprezintă la ora actuală cel mai mare bazin carbonifer de huilă din țară. Prima exploatare din vale, a început în urmă cu 163 de ani la Petrila, mina fiind înființată în 1859 de către prinții Maximilian și Egon Fürtenberg, contele Otto Chotek dar și baronii Luis și Moricz Haber. Mina Petrila a fost cea mai adâncă mină din România, coborând în pământ până la aproape 1000 de metri. Datorită producției slabe de huilă, dar și a multiplelor accidente miniere soldate cu pierderi de vieți omenești, mina a fost închisă in 2015. La ora actuală mai funcționează doar 4 mine cele 11 care funcționau în perioada comunistă, acestea fiind: Livezeni (Petroşani), Lonea, Vulcan și Lupeni.
4. Drumul Crucii de la Straja
Anual, în municipiul Lupeni, în Vinerea Mare are loc Drumul Crucii, reprezentând singurul pelerinaj ortodox din Romania care reconstituie drumul parcurs de Mântuitorul Iisus Hristos, până pe muntele Golgota, unde a fost răstignit. Tradiția a fost începută în anul 2000, de către omul de afaceri Emil Părău, în urma construirii unui schit în stațiunea Straja. Pelerinajul începe din centrul municipiului Lupeni, și se desfășoară pe o distanță de aproximativ 10km, pe drumul care urcă spre stațiunea Straja. Pe parcurului acestui traseu, au fost construite 14 basoreliefe, reprezentând cele 14 popasuri făcute de Iisus Hristos. În fiecare an, drumul crucii aduna peste 4.000 de persoane, și 20 de preoți, aceștia ducând pe umeri o cruce în mărime naturală, în care se găsesc încastrate părticele din crucea pe care a purtat-o Mântuitorul și pe care a fost răstignit pe Golgota.
5. Ținutul Momârlanilor
Momârlanii reprezintă o mică comunitate de locuitori ai Văii Jiului, fiind de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Aceștia se ocupau în mare parte cu creșterea animalelor, dar și cu meșteșugul. Ținutul Momârlanilor reprezintă așezările oierilor de pe Valea Jiului, respectiv Jiul de Est și Jiul de Vest. În aceste așezări s-au pastrat tradiții și obiceiuri străvechi, unele pre-creștine. Unele dintre cele mai cunoscute sunt: frățiile de cruce, incă prezente si astăzi, nedeea momârlăneasca, măsuratul oilor, inmormântarea în grădina casei și nu la cimitir.
6. Locul de naștere al Jiului
Râul Jiu este un afluent de stânga al fluviului Dunărea, fiind format din alte doua râuri, Jiul de Est ( care izvorăște din munții Șureanu ) și Jiul de Vest ( care izvorăște din Retezatul Mic, foarte aproape de izvorul râului Cerna). Aceste două râuri se unesc la Livezeni, iar de aici până la Bumbești, Jiul formeaza un impresionant defileu ce leagă Valea Jiului de Oltenia. Înainte de marea unire din 1918, defileul Jiului reprezenta granița dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar, aici disputânu-se bătăliile menționate mai sus.
7. Valea Jiului și grevele minerilor
Greva minerilor din de la Lupeni din 1929, a fost un rezultat al eșecului unor îndelungate negocieri legate de salarii și de condițiile de muncă foarte grele. Aproximativ 6000 de mineri au protestat, deznodământul confruntării fiind că 68 de mineri au căzut sub gloanțele trupelor armatei române trimise de către guvernul țărănist ca să reprime protestul.
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977, a fost una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Motivul grevei a fost același ca în 1929, condițiile precare de muncă, și salariile mici. Pentru a opri greva, prim-ministrul Ilie Verdeț s-a deplasat în vale pentru a negocia cu minerii, însă acesta a fost sechestrat, iar minerii au cerut ca secretarul general să vină în vale. Ceaușescu a venit și a promis ca toate problemele minerilor vor fi rezolvate, greva încheindu-se, dar după ce acesta a plecat din vale, toți liderii grevei au fost arestați.
După caderea comunismului, au existat 6 greve importante ale minerilor, denumite simbolic Mineriade. Acestea s-au desfășurat in anii 1990, 1991 și 1999. Mineriadele au reprezentat de cele mai multe ori, deplasări ale minerilor la București, unde aceștia au protestat destul de violent, vandalizând sedii de instituții și partide.
