Jocurile video au devenit o parte importantă a culturii noastre populare, fiind un sector de entertainment care este în prezent mai mare decât cel al filmelor și al muzicii combinate.
Fiind un domeniu atât de masiv, dar totuși atât de tânăr, luând naștere abia pe la mijlocul anilor ’70, acesta nu este lipsit de controverse. Pe de-a lungul evoluției sale, au existat multiple cazuri de abuzuri la locul de muncă, de ambiție oarbă care a adus unele companii la faliment, de proteste legate de conținutul jocurilor și desigur dezbateri de amploare despre poziționarea morală a publicului larg pe tema acțiunii violente pe care o poate simula jucătorul în acestea.
Multe companii au luptat pentru a schimbă percepția publicului că jocurile video ar fi doar o jucărie pentru copii, iar pentru a face asta au investit în dezvoltarea elementului narativ al acestora, dar și în tematica matură pe care au ales să o abordeze, precum crima, violența, depresia, sănătatea mintală, războaie sau chiar și depictii ale unor elemente satanice ori păgâne – toate acestea cu scopul de a fi luate în serios că o formă de media cel putin egală cu cinematografia.
Firme precum id Software, Rockstar Games, sau Valve au revoluționat semnificația pe care o are gaming-ul în cultura noastră, dar nu a fost o bătălie ușoară, iar pe parcursul ei publicul tradițional s-a opus constant elementelor mature deoarece pentru multă vreme asocierea cu un public tânăr a existat printre rândurile adulților și bătrânilor.
În această lista vom urmări tranziția gaming-ului de la perioada să de pruncie până la maturizare, precum și toate controversele pe care evoluția sa a stârnit printre gameri și non-gameri de asemenea.
7. Doom (1993)
Violență și simbolistică satanică
Produs de id Software în 1993, DOOM a fost un fenomen imens care a popularizat gaming-ul pe platforma PC, precum și genul de joc first person shooter. Pentru o perioadă semnificativă de timp după lansarea acestuia, toate jocurile first person în care trăgeai în inamici au fost numite ,,DOOM clones”, iar într-un un anumit punct în 1995 existau mai multe copii de DOOM instalate pe PC-uri decât Windows.
Creatorii jocului erau niște tineri cu vârste în jur de 25 de ani care nu aveau experientă reală a conducerii unei afaceri, al cărui scop era să se distreze făcând jocuri ambițioase din punct de vedere tehnic, precum și controversate tematic.
După o partidă de Dungeons and Dragons au realizat că o idee unică ar fi să creeze un joc care are loc pe o baza spațială invadată de hoarde de demoni. În timp ce jucătorul progresează, design-ul vizual al nivelului conține din ce în ce mai multe simboluri satanice, sacrificii umane, precum și inamici mai puternici. Datorită fidelității grafice avansate pentru acea perioadă, DOOM a fost considerat șocant pentru felul în care prezenta carnagiul într-un mod realist, dar și pentru simbolistica sa satanică.
Comercializarea jocului DOOM a fost ilegalizată în mai multe state, cum ar fi Germania, iar mai multe grupuri religioase americane au realizat scrisori adresate congresului american în care acuzau băieții de la id Software că urmăreau să corupă mințile copiilor prin jocurile lor satanice.
La mai mulți ani după lansarea sa controversată, DOOM a apărut din nou la știri datorită masacrului de la Columbine High School din SUA, în care doi elevi, Eric Harris și Dylan Klebold, au ucis 13 persoane și au rănit alte 24. Aceștia erau jucători de DOOM, iar Harris a scris în jurnalul său de dinaintea incidentului că și-ar fi imaginat trăgând în oameni ca și cum ar fi tras în DOOM.
Concluzia psihologilor care au analizat legătura dintre violență în realitate și violența din jocuri a fost că nu jocurile cauzează aceste acțiuni, ci mai degrabă oamenii care au probleme psihice sunt predispuși la a interpreta orice fel de conținut media, de la jocuri până la filme ori cărți, ca inspirație pentru deciziile lor.
6. GTA Vice City (2002)
Reprezentarea criminală a unui grup etnic
Lansat după doar 9 luni de la lansarea lui GTA3, un joc care a luat lumea gaming-ului prin surprindere datorită liberații pe care a oferit-o, GTA Vice City a continuat trend-ul rebel al celor de la Rockstar de a împinge tot mai tare limitele acceptate de societate când vine vorba de conținut matur în jocuri.
Printr-o combinație unică de buget mare, ambiții și mai mari și o atitudine rebelă față de normele trecutului, cei de la Rockstar au realizat lumi virtuale în care libertatea n-are limite, iar calitatea acestora a fost evidențiată prin satira multor evenimente reale dintr-un punct de vedere non-partizan, scriitură carismatică, abordarea unor teme mature și o prezentare axată pe stil și muzică foarte bine cunoscută.
Prin încercarea celor de la Rockstar de a aduce jocurile video la nivelul calității de producție al cinematografiei, aceștia au întâmpinat controverse legate de depictii rasiale, sexualizare, gratificarea violenței, precum și ironizarea oamenilor din politică.
Protagonistul pe nume Tommy Vercetii ia parte în acest joc într-o confruntare armată între două grupuri etnice prevalente Floridei din anii ’80, mai exact cubanezi și haitieni. Datorită acestui fir narativ, în noiembrie 2003 au avut loc o serie de proteste în New York organizate de comunitatea haitiană. Primarul New York-ului din acea perioadă, Michael Bloomberg, a amenințat compania mamă a celor de la Rockstar că dacă nu vor scoate conținutul încărcat rasial din joc se vor putea aștepta la o confruntare legală, iar mai apoi GTA Vice City a fost scos de pe piață în forma să inițială și relansat sub forma cenzurată în care sunt omise orice referințe la originile grupurilor părtașe la confruntare, versiunea fiind numită cea ,,Haitian Friendly”.
5.Manhunt (2003)
Execuții macabre și realiste
Manhunt este un joc de acțiune și strategie axat pe mecanici stealth dezvoltat de Rockstar Games în care ești pus în rolul unui criminal care a primit pedeapsa cu moartea. Acesta se trezește de pe masa de execuție și află de la un om misterios care-i comunică printr-o cască că a primit o nouă șansă la viață dacă participă într-o producție de tip ,,snuff” în care scopul este să ucidă în moduri cât mai grotești alți criminali care sunt puși să-l caute pentru realizarea unui film. Obiectivul jocului este să fii tacticos și să te ascunzi în umbre, iar mai apoi să acționezi letal când nu te observă nimeni, să ucizi ori să fii ucis, deoarece ,,vânătorii” sunt mult mai mulți decât protagonistul și cel puțin la fel de puternici.
Aspectul controversat al acestui joc provine din faptul că spre deosebire de GTA, aici nu există niciun element de umor, iar felul în care victimele sunt executate se simte foarte personal. Fiecare sunet, fiecare mișcare este realizată în așa fel încât să facă jucătorul să se simtă de parcă ar chinui victima în cel mai realist și mai grotesc mod posibil, aceasta fiind o reprezentare complet diferită de felul în care în GTA uciderea este foarte puțin realistă.
Unul dintre dezvoltatorii jocului, Jeff Williams, a dezvăluit în 2007 într-un interviu că producția lui Manhunt l-a făcut să se simtă scârbit și imoral, deoarece treceau peste o limită pe care nu o puteau justifica datorită nivelului de realism al violenței și lipsei notei umoristice.
Comercializarea jocului a fost interzisă în Germania, Noua Zeelandă și limitată în Canada și în SUA.
Manhunt a fost mediatizat în cazul uciderii lui Stefan Pakeerah din 2004, în vârstă de 14 ani, datorită faptului că reportajele inițiale au prezentat situația din perspectiva conform căreia prietenul său care l-a ucis, Warren Leblanc, ar fi deținut o copie a acestui joc. Familia ucisului au susținut public că ar fi vina jocului și că merită o remunerație din partea celor de la Rockstar, precum și ilegalizarea completă a acestuia. În urmă anchetei, s-a descoperit că jocul a fost de fapt deținut chiar de victimă și nu de făptaș, iar motivația crimei a fost legată de droguri, nu de jocuri violente.
4.DRIV3R (2004)
Coruperea media
Driver 3 (stilizat ca Driv3r) este un joc de acțiune-aventură dezvoltat de Reflections Interactive și publicat de Atari în 2004. Datorită succesului major al primelor două jocuri din seria Driver, Driv3r a fost una dintre cele mai ambițioase producții ale perioadei sale, cu un buget pentru dezvoltare de 17 milioane de dolari și cu un buget de marketing de încă 17 milioane, în comparație cu bugetul total al unui joc din același gen precum GTA Vice City care a fost în total de 5 milioane de dolari.
Driv3r are loc în 3 orașe diferite, Miami, Nisa și Istanbul, iar acțiunea este focusată pe eliminarea unei grupări criminale internaționale prin infiltrarea ei de către protagonistul John Tanner.
În ciuda bugetelor imense, jocul a fost considerat după lansare o experiență mediocră și nefinisată, chiar dacă din punct de vedere financiar a fost o lansare de succes.
Controversa majoră care bântuie acest joc provine din recenziile cu note înalte de 9 și de 10 din partea a două publicății deținute de conglomeratul media Future plc, PSM2 și Xbox World, două dintre cele mai mari publicații media de jocuri video din 2004. Atari a oferit acestor publicații ,,early access” la noul lor joc cu scopul evaluării printr-o înțelegere discretă, dar jurnaliștii au refuzat să admită că recenziile lor au fost sponsorizate.
După lansarea publică și recepția universal mediocră a jocului, au avut loc multe discuții despre integritatea jurnalistică a companiilor media, precum și o serie de thread-uri pe forumurile GamesRadar (operate tot de Future plc) care dezbateau calitatea jocului versus scorurile pe care le-a obținut cu puțin timp înainte de lansare. Multe dintre postările critice au fost șterse de către moderatorii forumului cu scopul de a mușamaliza situația.
Comentariile care apărau Driv3r și conglomeratul media Future au fost descoperite că fiind făcute de către angajații firmei de marketing Babel Media, care mai apoi au admis că sunt angajați acolo, dar au susținut mai departe că postările lor de susținere sunt propriile lor păreri.
3.GTA SAN ANDREAS (2004)
sEX INTERACTIV
GTA San Andreas nu are nevoie de vreo introducere datorită statutului său că unul dintre cele mai importante jocuri din istoria gaming-ului, dar a fost simultan și jocul care a expus Rockstar Games la cel mai mare risc de a pierde totul…
În urmă lansării inițiale din 2004, GTA San Andreas a fost clasat de ESRB ca joc din categoria M (17+) pe baza conținutului prezentat de către Rockstar Games pentru evaluare. Cu toate acestea, în decembrie 2004, un grup de modderi condus de Patrick Wildenborg a descoperit în filele interne ale jocului o serie de animații și cod pentru un joc sexual care era dezactivat în varianta nemodificată a jocului.
În urmă reactivării codului, player-ul poate interacționa cu un joc sexual numit ,,Hot Coffee” în care poate simula o serie de acte sexuale explicite.
Această descoperire a stârnit o controversă imensă în SUA, iar jocul a fost clasat ca AO (Adults Only) de către ESRB, fapt care oprește comercializarea sa în majoritatea lanțurilor de retail.
În urma exploziei în media a acestei informații, Take 2 Interactive care este compania mamă a Rockstar Games a fost dată în judecată de către bunica unui tânăr pentru că ar fi reprezentat greșit natura jocului prin calificarea sa ca M în loc de AO. Simultan, senatoarea americană Hilary Clinton a petiționat pentru anchetarea firmei Rockstar, precum și pentru transformarea într-o crimă federală vânzarea jocurilor cu conținut sexual oricărui minor, cu o amendă obligatorie de 5,000 de dolari.
Originea ,,Hot Coffee” poate să fie regăsită în mail-urile provenite de la Sam Houser, conducătorul Rockstar Games și producător executiv al jocurilor, în care vorbește despre faptul că jocurile lor au atins deja vârfurile posibile în violență și în exces, doar sexul rămânând un teritoriu care n-a fost încă explorat. Acesta a întocmit o lista pentru echipele creative de la Rockstar să realizeze un joc interactiv ca parte din GTA San Andreas care să includă sex oral, masturbare, biciuit erotic, etc. iar echipele au început să evalueze posibilitatea integrării acestor elemente fără să primească clasarea AO.
Jocul a fost lansat din nou ulterior cu codul și animațiile eliminate definitiv, dar acestea rămân arhivate pe internet până în prezent.
Acest eveniment a răcit relația dintre Rockstar Games și comunitatea de modding, iar toate jocurile lansate după GTA San Andreas au optat pentru limitarea accesului la filele interne din ce în ce mai tare, precum și refuzarea absolută a oricărei formă de mod support.
2.L.A. Noire (2011)
Abuzuri în muncă
L.A. Noire este un joc de acțiune-aventură lansat în 2011, dezvoltat de către Team Bondi și publicat de către Rockstar Games. Acțiunea are loc la scurt timp după finalizarea celui de al Doilea Război Mondial, iar protagonistul este Cole Phelps, un veteran de război decorat care a revenit acasă și devine un detectiv de succes.
Dezvoltarea jocului a început în 2004, iar lansarea a avut loc cu 7 ani mai târziu. Datorită acestei situații, jocul a schimbat mai mulți publiciști posibili – mai la urmă Rockstar Games organizând finalul dezvoltării proiectului care deja devenise o investiție în pierdere.
Sursa problemelor pare să fie conform foștilor angajați ai Team Bondi, care s-a destrămat în urma lansării jocului, directorul creativ Brendan McNamara. Acesta ar fi avut ambiții imense și în constantă schimbare, timp în care angajații erau tratați fără respect și li se prezentaseră o situație în care ori muncesc fără să își vocifereze dubiile, ori vor fi dați afară și înlocuiți cu un alt ,,visător tânăr” care la rândul sau va fi înlocuit în mod similar. Conform foștilor angajați, unele săptămâni de lucru puteau include chiar și 80-110 ore de muncă.
De asemenea, datorită perioadei îndelungate în care proiectul a fost dezvoltat, mulți dintre oamenii care au muncit pentru o anumită perioada la joc nu au mai fost incluși în lista de contribuții a jocului la lansare, fapt care a condus la o întreagă anchetă de către IGN.
1.Kingdom come deliverance (2018)
Dezbatere despre incluziune
Kingdom Come Deliverance este un joc RPG de acțiune dezvoltat de către Warhorse Studios din Republica Cehă.
Jocul este inițiativa unui om de a reprezenta Regatul Boemiei din secolul 15 cu strictă acuratețe, iar acel om este controversatul Daniel Vavra, care a avut rolul de director si scriitor, cunoscut până în prezent pentru dezvoltarea jocurilor Mafia: The City of Lost Heaven și Mafia 2.
Daniel Vavra este un artist și scriitor care a muncit pe de-a lungul carierei sale ca director creativ în producții majore, unde a contribuit la realizarea lor cu cel mai mare respect pentru materialul sursă ori perioada reprezentată în joc. Daniel critică deschis mișcarea feministă și batjocorește agenda de discuție societală actuală asupra incluziunii.
Jocul Kingdom Come Deliverance a stârnit controverse când a fost acuzat că urmărește în mod direct să nu includă persoane de culoare în lumea sa datorită părerilor unui scriitor de al sau, discuție care a început pe Twitter fără vreo baza în fapt, ci doar prin asociere.
Publicațiile media au continuat discuția, iar aceasta a luat amploare pe forumuri până când Daniel Vavra a comentat în apărarea sa că în echipă sunt mai mulți scriitori, iar el este doar unul dintre ei, aceștia fiind de păreri politice complet diferite, unul fiind anarhist, alții progresivi, iar faptul că nu sunt personaje de culoare nu reprezintă vreo agendă politică, ci pur și simplu reprezentarea cu acuratețe istorică a unui regat din centrul Europei secolului XV.
