În ciuda desprinderii societății actuale de formele de spiritualitate dominante, fascinația individuală a omului față de idei de natură religioasă, mitologică și folclorică se strecoară încă în societate. Faptul că miturile nu au fost încă anihilate de trecerea timpului și de transformările prin care a trecut umanitatea se datorează, probabil, unor factori de natură psihologică, așa cum amintește Joseph Campbell in cartea sa The Inner Reaches of Outer Space :
Asemenea viselor, miturile sunt produsul imaginației umane. Imaginile lor, în consecință – deși derivate din lumea materială și presupusa ei istorie – sunt, ca și visele, revelații ale celor mai profunde speranțe, dorințe și temeri, potențialități și conflicte ale voinței umane. Fiecare mit, fie în mod deliberat sau nu, este simbolic din punct de vedere psihologic. Narațiunile și imaginile sale trebuie să fie întelese, așadar, nu literal, ci metaforic.
Joseph Campbell
Arta a trecut de-a lungul istoriei prin nenumărate metamorfoze, schimbându-și “chipul” frecvent, iar operele de artă consecrate au trecut testul timpului și au rămas neclintite în spatele sticlei în incinta muzeelor, fermecând ochii doritori să le descifreze misterul. Totuși, odată cu pătrunderea năvalnică a tehnologiei în sfera artelor vizuale, arta a preluat o înfățișare unică iar din unele puncte de vedere a devenit acaparată de antiteze și contradicții, ceea ce îi conferă un farmec aparte.
Un astfel de fenomen se regăsește în arta contemporană care, în ciuda așteptărilor, îmbrățișează mitologia, sub forme unice, neașteptate. Arta contemporană respinge granițele rigide impuse anterior, favorizând noi interpretări, câteodată haotice și dezinhibate, dar și surprinzătoare și originale, ale unor fragmente din mitologie si folclor și se desprinde astfel de convențiile impuse de istorie. Ceea ce face ca noile interpretări ale mitologiei în artă să iasă în evidență este libertatea pe care și-o asumă artistul, care privește cu o curiozitate pură relicvele lăsate în urmă de diferite civilizații.
Acești 7 ilustratori oferă noi perspective asupra mitologiei și folclorului din diferite părți ale lumii, combinând modalități de creație digitale cu tehnici tradiționale.
1.Johan Egerkrans
Ilustrațiile lui Johan Egerkrans din cartea “Norse Gods“, realizate în Photoshop în stilul watercolour, cuprind o întreagă odisee a tărâmului nordic, de la Ginnungagap, void-ul primordial, la Ragnarok, Amurgul Zeilor, adică Bătălia finală care va aduce moartea universului. Violența hipnotizantă specifică mitologiei nordice este evocată în portretele zeilor, iar estetica abordată este dominată de o paletă de culori reci, care dezvăluie complexitatea creaturilor mitice și a zeităților.
Cartea sa este destinată atât celor care au explorat poveștile din cultura scandinavă, cât și celor care nu au avut încă ocazia de a păși pe meleagurile reci ale mitologiei nordice. În completarea volumului vine și volumul de ilustrație predecesor, Vaesen, o enciclopedie a folclorului suedez.
Una din ambițiile creative a lui Johan a fost de a da design-ului său un caracter atemporal și de a concretiza fantasticul, mărturisind că întreagul proces de conceptualizare a fost intimidant din cauza volumului mare de ilustrații pe aceeași temă realizate de alți ilustratori ( sursă interviu ). Cartea sa “Norse Gods” este destinată atât celor care au explorat poveștile din cultura scandinavă, cât și celor care încă nu au avut ocazia de a păși pe meleagurile reci ale mitologiei nordice. Fanii Vikings vor fi cu siguranță fascinați de reprezentarea vizuală a scenelor epice amintite de Ragnar, Floki și Lagertha și a imaginii tărâmului spiritual spre care tânjeau.
Ilustrațiile le puteți găsi pe site-ul său personal.
2.Jordi Diaz Alama
Mitologia creștină face parte, în esența, din ADN-ul culturii vestice. Ea a exercitat o forță implacabilă asupra trecutului, dând naștere unor capodopere literare precum “Comedia Divină” și încă continuă să influențeze prezentul. Jordi Diaz Alama, fondatorul Academiei de Artă din Barcelona, și-a materializat prin intermediul picturii tradiționale propria viziune asupra capodoperei literare italiene “Infernul” de Dante Alighieri. Seria de picturi intitulată ,,Lasciate ogni speranza” este un labirint de imagini, înfiorător și hipnotic, care oglindește partea întunecată a sufletului uman prin prisma dogmei creștine. Întreaga serie este o călătorie prin cele 9 cercuri ale Infernului, iar fiecare cerc ascunde metafore vizuale elocvente ale păcatelor.
La nivel de tehnică, Jordi Diaz Alama îmbină realismul clasic cu estetica modernă, iar ilustrațiile sale construiesc punți între mitologie și condiția omului modern. Unele dintre ilustrații tind complet spre abstracție, astfel punându-se accentul pe simțire, oamenii reprezentați devenind doar umbre, iar unele prezintă peisaje ample unde individul se pierde în iureșul colectiv al păcătoșilor lui Dante. Deși majoritatea preiau o estetică suprarealistă, înfățisănd o viziune fantastică, anumite fragmente impresionează prin realismul tehnicii căci suferința personajelor este redată profund pe chipul acestora.
3. ROWYNN ELLIS
“Game of Thrones” ne-a dovedit că oamenii sunt fascinați de dragoni, în ciuda faptului că aceste creaturi fantastice par în aparență un concept pueril. Ilustratoarea din Țara Galilor, Rowynn Ellis, explorează mitologia celtică în cartea sa Welsh Monsters & Mythical Beasts – A Guide to the Legendary Creatures from Celtic-Welsh Myth and Legend.
Ellis oferă o perspectivă estetică unică asupra acestor bestii care dominau cerul în planul mitic al lumii galeze.Detaliile estetice invocă ferocitatea, dar și caracterul misterios al dragonilor, care iau o multitudine de forme. Interesul ei artistic pentru dragoni a luat naștere după ce a observat cu tristețe că tot ce ține de mitologia celtică se scufundă în neant, iar materializarea acestei cărți a devenit o misiune eroică de a conserva un fragment vital al culturii Țării Galilor. Chiar dacă au o înfățișare diferită de dragonii lui Daenerys, cu siguranță cartea ei vă va revitaliza interesul pentru mitologia celtică.
4.Jana Heidersdorf
Frații Grimm au jucat un rol esențial în copilăria noastră, deoarece pentru mulți dintre noi poveștile lor au fost primele pe care le-am auzit rostite de glasul blând al mamei înainte de culcare. Cu toate acestea, fiorii acumulați în timp ce le ascultam poveștile vor rămăne mereu imprimați în memorie, căci basmele lor ascundeau niște fire narative macabre, care purtau masca inocenței.
Folclorul german a contribuit enorm la consolidarea viziunii estetice a lui Jana Heidersdorf, a cărei fascinație si sensibilitate artistică se îndreaptă spre basmele întunecate. Pentru a-și atesta concret iubirea pentru creațiile fraților Grimm, Jana a ilustrat povestea “Cei șapte corbi”.
Aceeași atracție către aparențe inocente care ascund o latură întunecată neașteptată se regăsește și în interesul ei pentru sirene, ființele sublime dar totodată înfricoșătoare. Acest concept al Greciei Antice încă își face simtită prezența printre inspirațiile stranii ale artiștilor. Jana și-a mărturisit fascinația față de ele într-un interviu cu Marina Lostetter în cadrul revistei digitale Nightmare Magazine:
“It took me a long time to realize that mermaids can actually look different. That there might be a darker side to them, a more animalistic side.
I think there’s a lot of fascination for taking a concept everybody is familiar with, one that is heavily formed by similar pop cultural influences, and bringing something new to the table.”
Jana Heidersdorf
Cele 100 de ilustrații cu sirene pot fi vizualizate pe site-ul ei personal.
5.Anirudh Sainath
În stadiul inițial, Hinduismul și folclorul indian tind să pară niște inspirații obscure pentru arta contemporană, însă complexitatea lor permite artiștilor să dea viață unor viziuni unice, așa cum e și cazul lui Anirudh Sainath. Anirudh este un concept artist, specializat pe ramura de character design din New Dehli, India. Una din cele mai complexe serii de ilustrații realizate de artist este cea cu zeii Hinduismului.
Picturile sale digitale par că evocă o estetică vizuală asemănătoare cu cea a jocurilor video, adaugând tematicii mitologice un substrat modernist, tangențial cu tendințele tehnologice actuale. Materializarea seriei a însemnat și o explorare mai profundă a culturii sale și a celor mai vechi povești care definesc India.
6.Howard David Johnson
Howard David Johnson este un ilustrator cu interese divergente, care nu se oprește din a explora culturi diverse și mitologii obscure. Fiind un adept al tehnicii mixed media, combină metode tradiționale cu tehnici digitale, dând picturilor sale un aspect realist. Totuși, portretele diafane ale zânelor și ale personajelor feminine din folclor evocă o estetică asemănătoare cu cea a tablourilor romantice.
Mitologia născută în Grecia Antică are o prezență imposibil de înlăturat, legendele despre zeii Olimpului fiind repovestite și reinterpretate prin intermediul artelor vizuale. Howard a creat o amplă galerie a portretelor celor 12 zeități majore ale Patheonului Grecesc și surprinde atât simbolistica lor elementară, adesea fascinantă, cât și povestea care i-a transformat în eroi memorabili ai legendelor.
În completare, HD Johnson oferă o nouă interpretare poveștilor folclorului slavic, aflate în pericol de a cădea pradă uitării și oferă un chip unic zeilor slavi Belobog , Veles și Chernobog. A reușit fără greș să reconstituie vizual legende de mult ascunse în cotloanele reci ale Rusiei.
7. Rebecca Yanovskaya
Rebecca enumeră artele decorative, neoclasicismul și perioada Prerafaelită printre inspirațiile sale în materie de tehnică, însă elementul central și indispensabil din majoritatea ilustrațiilor sale este mitologia. Astfel, făcând o incursiune în trecut, a ajuns să dezvolte un interes uriaș pentru mitologia mesopotamiană și nu a ezitat să transpună această fascinație pe hârtie. Rebecca oferă o viziune modernă asupra celei mai vechi opere literare ale umanității- Epopeea lui Ghilgameș– prin intermediul tehnicii ballpoint. În ciuda faptului că legenda era aproape de a fi devorată de istorie, scenele fundamentale ale legendei: nașterea lui Enkidu, lupta acestuia cu Ghilgameș, lupta lui Ghilgameș contra taurului ceresc, moartea lui Enkidu întâlnirea cu Urshanabi și cu omul scorpion sunt redate cu lux de amănunte în alb-negru. Piesa de rezistență a seriei este porteretul regelui Ghilgameș.
Petele de culoare aurii(tehnica gold leaf) reprezintă firul care leagă ilustrațiile aproape monocromatice între ele, oferind esteticii abordate originalitate. Stilul tinde spre un realism fantastic care parcă îndrăznește să declare, cu glas impunator, că aceste legende au verosimilitate.
Totuși, călătoria ei în lumea mitologiei nu se oprește la Ghilgameș. Rebecca explorează și meleagurile mitice grecești, iar omniprezența ființelor angelice indică și un interes pentru mitologia creștină.
Întreaga colecție de ilustrații o găsiți pe site-ul artistei.