Pentru unii mersul pe bicicletă este un mod de relaxare, iar pentru alții reprezintă un mijloc de transport, însă fie că pedalăm ca să ajungem la destinație, fie că o facem în plimbare, ca modalitate de relaxare în timpul weekend-ului, beneficiile bicicletei sunt de necontestat.
În România, 28% dintre persoanele angajate preferă să se deplaseze la locul de muncă cu mașina și numai 13% cu bicicleta, potrivit unui studiu realizat de SmartDreamers în 2017, pe un eșantion de 2.351 angajați români. Dintre persoanele din capitală, 30% dețin o bicicletă, dar există 455 de mașini la mia de locuitori.
Consider că transformarea bicicletei în mijloc de transport principal în România reprezintă o alternativă favorabilă în ceea ce privește mediul înconjurător și stilul de viață al individului.
În primul rând, mersul pe bicicletă este o activitate care, practicată frecvent, aduce pe urma sa o sporire a sănătății fizice și psihice ale organismului, îmbunătățind considerabil întreaga stare de spirit. Alexandra Ionicioiu, medic primar de medicină internă, afirmă că: “Mersul pe bicicletă este în principiu oactivitate aerobică, ce implică de asemenea inima, vasele de sânge și plămânii. În timpul efortului, respirația devine mai profundă, apare creșterea temperaturii corpului, transpirație și perspirație, ceea ce duce în final la îmbunătățirea nivelului general al formei fizice”. În acest sens, printre beneficiile pedalatului sunt notabile: creșterea capacității cardiovasculare, creșterea forței musculare, a mobilității articulare, întărirea oaselor, reducerea anxietății și a depresiei, scăderea nivelul stresului, îmbunătățirea coordonării și posturii.
În plus, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow, timp de cinci ani, au urmărit starea de sănătate apeste 250.000 de oameni. Rezultatele arată că, în medie, cu fiecare oră pe careo petrecem pe bicicletă adaugăm o oră de viață, motiv pentru care bicicliștii devârstă mijlocie au o speranță de viață cu doi ani mai mare decât media.
În al doilea rând, folosirea unei bicicleta drept mijloc de transport zilnic către locul de muncă reprezintă un proces mai puțin costisitor decât oricare alt mijloc de transport. Costurile se rezumă la câteva accesorii obligatorii pentru orice biciclist in funcție de lege: sistem de avertizare sonoră, lumini, una de culoare albă în față și una roșie în spate, un obiect reflectorizant și recomandat, cască de protecție. Bicicleta în sine nu reprezintă neapărat o achiziție costisitoare, dat fiind faptul că esxistă platforme și zone de bike-sharing. Rezultatele studiului realizat în 2017 de cei de la SmartDreamers în colaborare cu Bicicletele Pegas afirmă că 68% dintre românii întrebați ar prefera să folosească programe de bike-sharing dacă astfel de zone ar exista în apropierea propriei locuințe sau în apropierea stațiilor de metrou sau autobuz.
Pentru a întări această idee, am să folosesc studiul programului britanic “Cycle to Work” drept exemplu. Potrivit acestuia, costu mediu anual al deplasării la job cu bicicleta este de 396 lire sterline, cel al deplasării cu trenul este dublu, de 625 lire sterline, iar în cazul folosirii unei mașini, costul este deaproape 10 ori mai mare, 3727 lire sterline.
Pe de altă parte, în România, diferite aspecte ce țin de infrastructură îngreunează mersul cu bicicleta zi de zi la muncă. Multe dintre orașele de la noi duc lipsă de piste destinate bicicliștilor, cel putin în anumite zone, iar acolo unde există sunt lipsite de siguranță. Comunitatea de bicicliști este constrânsă de circumstanțe să folosească pistele, deci mulți utilizatori ai vehiculelor pe două roți renunță la această opțiune din cauza inconvenientelor. StellaRonner Grubačić, ambasadoarea Olandei, țara unde mersul pe bicicletă e parte din rutina zilnică, afirmă că: “Transportul cu bicicleta trebuie promovat numai după ce se dezvoltă o infrastructură adecvată, în caz altfel devine periculos”.
În unele orașe din România traficul este deja o problemă, iar în cazul în care s-ar construi mai multe piste de bicicliști, traficul ar fi și mai sporit și problema în acest sens s-ar agrava.
Totuși, utilizarea bicicletei, devenită o rutină, în detrimentul mașinii, salvează timpul petrecut în trafic pentru că bicicleta nu ar fi și ea blocată în coloană. În plus, referindu-ne la problemele asupra cărora ne concentrăm în ultimul timp, adică ecologizare, reciclare, veganism, încălzirea globală, poluare, ne dăm seama că suntem din ce în ce mai reocupați de ceea ce înseamnă o păstrare și îngrijire adecvată a mediului înconjurător. Folosind bicicleta pe post de mijloc de transport principal, reducem substanțial nivelul de poluare produs de autovehicule.
În concluzie, adoptara unui obicei din mersul pe bicicletă și utilizarea mijlocului de transport pe două roți reprezintă un pas important în dezvolatarea și evoluția noastră. Acesta, dacă ar fi practicat zi de zi ar aduce atât beneficii individului, cât și rezolvarea unor probleme de mediu sau de natura economica.
