Daria Bulzan este una dintre persoanele transsexuale din România, care și-au făcut operație de schimbare de sex, la doar 19 ani. A fost în Thailanda, alături de mama ei pentru efectuarea operației, iar, în prezent, este studentă la București, și absolventă a Colegiului de Arte Dinu Lipatti.
2009
Cu 10 ani în urmă, obișnuiam să mă joc într-un parc, din Botoșani, cu prietenii mei și vedeam, deseori, un copil contorsionist, a cărui mobilitate mi se părea fascinantă. Se cățăra cu ușurință pe barele metalice, pe tobogan, pe balansoare. Părul scurt, brunet, o notă de feminitate și mișcări care exprimau finețe: “Darius Bulzan, l-ai văzut la TV?”. Îl priveam pe furiș, cu prietenii mei și îi admiram flexibilitatea. Unii dintre prieteni spuneau, chiar, că ar fi de gumă. Neplauzibil, dar, pentru naivitatea unui copil, nu era o comparație nefirească. Încercam și noi să îi imităm mișcările… era imposibil. Oare chiar să fi fost de gumă?
L-am urmărit la TV, când, la 14 ani, a fost participant la Românii au talent și, cu câțiva ani în urmă, la Dansez pentru tine. Știam că e copilul contorsionist din cartierul învecinat. Îi recunoșteam mișcările din parcul de joacă. Eram mândră că am văzut acele mișcări înainte ca ele să apară la TV. Era o vedetă.
Darius Bulzan a început să practice contorsionism la 8 ani, a participat la multe concursuri naționale și de fiecare dată fost premiat cu locul I.
Încă de când era copil, se exprima într-un mod mult mai feminin decât o făceau băieții, iar contorsionismul a fost modul prin care și-a exprimat sensibilitatea. Era mic, însă nu îndeajuns de naiv, încât criticile să-i schimbe percepția asupra sinelui. Nu a aparținut niciodată unui corp de bărbat. Era prizonieră într-un corp masculin.
Darius a devenit Daria – 2017
Darius se numește acum Daria, datorită operației de schimbare de sex prin care a trecut în iulie 2017, oprație la care visa de mic copil și care i-a readus bucuria de a fi fizic, ceea ce era și psihic. Daria a mers cu mama ei în Thailanda, la o clinică unde a avut o intervenție chirurgicală. A ales o clinică din Thailanda deoarece nu a avut încredere în medicii români, mai ales având exemplul cazul lui Sorin Rațiu. El a făcut prima operație de schimbare de sex din România, în anul 1995, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, efectuată de profesorul Ioan Lascăr. A avut diverse intervenții chirurgicale, în următorii ani. Are dureri puternice, nu are un job, în prezent, și este nevoită să cerșească zilnic, nu are locuință sau bunuri personale. Întreaga existență se concentrează asupra unei noi oprerații, care să îi atenueze durerile.
Transsexualitatea – element de noutate sau istorie?
Încă din timpul comunismului, oamenii care sufereau de disforie de sex își schimbau actele de la băiat la fată sau viceversa, cu diagnostic medical, ca în prezent. Cazurile nu erau făcute publice, erau ascunse de orice tip de expunere, pentru că, în acea perioadă, a fi diferit era contrar legilor, era un fapt sancționat. Lucrurile nu s-au schimbat radical, în această privință, nici în anul 2019.
”România nu e pregătită de vreo schimbare. Pe tema transsexualității însă, nu ar fi o “schimbare”, ci o conștientizare că ceva există.”
A fi diferit
Cea mai mare problemă cu care se confruntă o persoană transsexuală este faptul că, deseori, e exclusă din diverse medii cărora își dorește să aparțină. De aici pornește principala frustrare a individului transsexual, de la izolare. Singurătatea are efecte pe termen îndelungat, fiind principala cauza a neadaptării sociale a tinerilor transsexuali. În acest caz, familia capătă un rol foarte important. Daria a fost norocoasă. Mama ei i-a fost cea mai bună prietenă. Tatăl le-a părăsit, cu mult timp în urmă, și nu au mai păstrat legătura. Lipsa tatălui nu a afectat-o foarte mult, deoarece Daria a avut un sprijin puternic din partea mamei, care a ajutat-o să evolueze și să-și atingă scopul, fără a se opune nevoilor biologice ale copilului ei, despre care a aflat când tânăra a împlinit 16 ani. Familia Dariei a fost deschisă, în ceea ce privește problema transsexualității. Cu toate că, inițial, familia nu știa ce înseamnă o persoană transsexuală, ulterior s-a informat și a fost un sprijin moral pentru Daria. La 17 ani a început tranziția socială, la 18 pe cea hormonală, cu operații estetice, iar la 19 schimbarea de sex.
“Totul a venit ireal de organic, parcă ar fi fost planificat, însă, în realitate, a fost doar cursul vietii. Am luptat atât eu, cât și mama în așa fel încât să facem acest lucru posibil. Nu a fost ușor și nici nu ar fi trebuit să fie. La început, familia a fost reticentă, fiindcă sunt schimbări ireversibile și este normal să te gândești la viitorul copilului, dar văzându-mă că mă simt tot mai bine pe parcursul schimbării, au ințeles că, într-adevăr, tranziția era soluția. Încă de la început m-au ajutat enorm, mi-au dat sfaturi și chiar mi-au cumparat articole feminine (mi-a luat ceva timp să umplu dulapurile cu haine, cum le am in prezent).”
Orice persoană transsexuală își cunoaște genul de mică, sau se exteriorizează conform propriului gen, fără a conștientiza, neapărat, faptul că este diferită. În timp, problemele apar. Copiii sunt, de obicei, cei mai greu de influențat în acest domeniu. Ei sunt rezultatul mediului în care au trăit, iar, în România anului 2010, majoritatea părinților refuzau să accepte și să își învețe copilul de existența acestei boli. Din păcate, acest lucru a dus la izolarea copiilor transsexuali în școli, de către ceilalți copiii, din cauza faptului că sunt diferiți, din cauza faptului că mama și tata le-au spus că fată/băiat te naști, nu devii.
”În timpul școlii, când intram eu la baia fetelor, se adunau copiii afară, cu telefonul, ca să mă filmeze sau să râdă. Trăiam cu speranța că voi face, în curând, operația și voi începe să trăiesc cu adevărat.”
Vara anului 2017
Cu toate că există posibilitatea intervenției chirurgicale în acest sens, sunt multe persoane transsexuale care nu recurg la această operație, mai ales în România.
”Medicii sunt destul de slab pregătiți în acest domeniu, și multe persoane care se confruntă cu probleme legate de sexul lor biologic sunt nevoite să își administreze singure hormoni și să se “auto-trateze”, fapt foarte periculos care a dus la moartea câtorva persoane!
Se realizează schimbări de sex și în România, dar nu avem public decât cazul Sorinei, din 1995. Au luat un om orfan, de 19 ani, și l-au mutilat pe viață. Nu as fi avut încredere în medicii români, nici dacă m-ar fi plătit. În Thailanda 90% din turiștii anuali vin pentru operatii de schimbări de sex. Se fac între 3-5 operații pe zi doar in Bangkok. Este foarte bine dezvoltat acest domeniu.”
Spitalul la care Daria și-a făcut operația:
Darius s-a născut pe 15 iunie 1998, iar în iulie 2017 s-a născut Daria. Operația Dariei a durat 6 ore și a fost alcătuită din 4 etape/operații diferite (orchietomia bilaterală, clitoroplastia, uretroplastia, labioplastia).
“Am fost sub îndrumarea unui psihiatru care m-a evaluat și a concis că sunt 100% sănătoasă din punct de vedere mental, și că, într-adevar, sufeream de disforie de gen. Ulterior, am fost pusă sub tratament hormonal de către endocrinologul meu. Operația de schimbare de sex a fost, probabil, cea mai dureroasă și mai traumatizantă experiență prin care am trecut vreodată. Rezultatele sunt impecabile, estetic vorbind și este un organ funcțional. Ginecologul a rămas surprins când i-am spus ca am facut o schimbare de sex, fiindcă, inițial, nu a observat.”
Abia după finalizarea operației, însă, a început adevăratul proces al schimbărilor radicale ale organismului Dariei. Odată cu orice schimbare, organismul reacționează. Inițial respinge, iar, ulterior, acceptă procesul operației. Este dificil să îți menții corpul sănătos, în urma unei operații care se desfășoară într-o zonă atât de sensibilă și perioada de recuperare necesită mult timp. Operațiile de schimbare de sex au impact atât asupra fizicului, cât și asupra psihicului. Întregul corp e supus unei schimbări ireversibile.
”Operația în sine nu se termină după intervenția chirurgicală, ci mai degrabă atunci începe. Este o igienă extrem de riguroasă, care se întinde pe parcursul primului an, chiar și după, dar în proporții mai mici. În urma operației sunt mult mai sensibilă, atât fizic cât și emoțional. Acum mă emoționează lucrurile mult mai mult.”
Operația de schimbare de sex nu este un moft, ci o nevoie biologică, necesitate ce stă la baza confortului psihic pentru a putea evolua.
”Cel mai des mă întreabă lumea de ce am ales să fac asta. Nimeni nu alege să fie trans. Să întrebi o persoana diagnosticată cu disforie de gen e ca și cum ai întreba un om diabetic de ce a ales să fie diabetic. Nimeni nu alege așa ceva, iar dacă sunt oameni care își spun trans din lipsă de atenție, asta este doar problema lor.”
O altă problemă cu care persoanele transsexuale se confruntă, pe parcursul tranziției sunt de ordin legal. Dacă, după finalizarea tranziției, o persoană deține acte care îi dovedesc identitatea, până atunci, problemele legate de acte, nu pot fi rezolvate. Înainte de încheirea perioadei tranziționale, Daria trăia cu vechile acte, cu identitatea de băiat din punct de vedere legal. Deși arăta, se comporta și era o femeie, buletinul afișa o identitate masculină
”Mereu când mergeam la bancă, sau când era nevoie să arăt buletinul, era șocant pentru persoana care îl vedea. Am întâmpinat diverse reacții.”
Perioada tranziției nu este deloc una ușoară. Până la finalizarea tranziției, aspectul fizic al unei persoane transsexuale trece prin multe modificări și este dificil să-și mențină un look decent feminin, într-un cop masculin. Odată cu înaintarea în procesul de tranziție, problemele se diminuează treptat, iar faptul că Daria este o persoană transsexuală nu mai este atât de vizibil și nu mai stârnește atât de multe controverse.
”În prezent, există persoane trans în România, care, odată cu obținerea legală a unei noi identități, iși creează o viata nouă, neinformând oamenii din jur despre trecutul lor. Este o educatoare, în Romania, care este transgender, și știe asta doar soțul ei. Deci, se poate. Acești oameni pot trăi normal.
O persoană trans trebuie sa fie rațională, și să nu aibă așteptări ireale de la societate. Asta vine odată cu acceptarea de sine. Accepți că ai această problemă, și lupți să o remediezi, adică să faci tranziția. Vor exista mereu oameni cârcotași, răutăcioși, indiferent de ce faci sau cum arăți.”
Daria are, în prezent, o relație de un an și jumătate, relație la care a visat, relație cu care se mândrește des pe rețelele de Social Media.
”Pe iubitul meu l-am întâlnit exact după operația de schimbare de sex și a fost, inițial, o provocare pentru el. Relația noastră s-a născut dintr-o simplă prietenie, apoi curiozitate, și a ajuns, ulterior, la o relație superbă. Locuim împreună, mergem în Botoșani, la mama mea, împreună. El mi-a arătat, totodată, ce înseamnă să fii iubită și apreciată. Nu am avut nicio relație, înainte, cu vreo fată fiindcă nu mă atrăgeau.”
Acum o urmăresc din nou, dar pe Youtube, pe vlogul personal sau la TV.
”Am primit multe invitații la TV, însă scopul meu nu a fost să fac valuri. La Teo m-am dus, fiindca o iubesc de când eram copil. Am fost și la Agentul VIP.”
Povestea detaliată a schimbării de sex a Dariei, postată pe vlogul personal de YouTube:
