Când vine vorba de expresii românești, românului îi pune Dumnezeu mâna în cap. Creativitate cât cuprinde, înțelesuri ascunse și jocuri de cuvinte sunt doar câteva din ingredientele care fac expresiile românești memorabile. Odată auzite, nu pot fi șterse din memorie și ajung să te urmărească toată viața. Iată câteva dintre cele mai reprezentative expresii pentru românul de azi.займы денег онлайн
1. ȚI-A SĂRIT MUȘTARUL
Nu există român care să nu fi auzit măcar o dată această expresie. Fie că am întâlnit-o în lectura obligatorie pentru școală sau în discuțiile din piață, fie că o folosim chiar noi pentru că ne place cum sună, expresia are sensul de a se enerva. Atunci când cineva se supără spunem că i-a sărit muștarul. Devenind populară și în alte culturi, expresia a căpătat un al doilea sens, poate mai ușor de înțeles pentru lingviștii internaționali: arată foamea și graba de a mânca, din picioare, cât mai repede, un hot-dog cu muștar de proastă calitate, de la un chioșc de fast-food.
Cu toate acestea, pentru românul autentic, sensul rămâne cel clasic, de a se înfuria. Așa că data viitoare când ești la magazin și nu găsești marca preferată de muștar, respiră adânc înainte să-ți sară muștarul.
2. ÎS PROST DAR MĂCAR NU-S DEȘTEPT
În ziua de azi, rata de reușită în viață a omului considerat prost este mai mare decât cea a omului inteligent. Dacă ai simțit vreodată că muncești din răsputeri pentru un scop și un fraier rezolvă aceeași problemă în câteva minute, nu e vina ta, dar poate ai vrea să-ți schimbi puțin unghiul de abordare. Întreaga existență demonstrează faptul că e mai ușor să nu fi cel mai deștept în toate situațiile: să nu fi nevoit să îți asumi consecințele acțiunilor tale, să nu fi atât de băgat în seamă.
Analizând puțin situația de pe meleagurile românești, prostia e multă, dar ajunge în poziții importante dintr-un motiv aflat la mintea cocoșului: e ușor să fii prost. Românul se ascunde, se strecoară și trece prin orice, având în gând vorba: îs prost, dar măcar nu-s deștept.
3. A DA CU ȘUTU-N PICIOR
E imposibil ca vreodată să nu fi muncit mult la o anumită sarcină pentru ca apoi să faci o greșeală stupidă și să se ducă totul pe apa sâmbetei. Deși în majoritatea cazurilor intențiile sunt bune, iar abordarea este și ea corectă, greșești din neatenție – dai cu bâta-n baltă, calci pe bec, sau, mai nou, dai cu șutu-n picior.
Ni se întamplă tuturor, stai fără grijă, dar data viitoare când simți că se apropie momentul de eșec, încearcă să te ferești sau ai grijă să dai mai încet. Ai nevoie de ambele picioare.
4. EȘTI VARZĂ
În viața asta de om, trebuie să recunoaștem că suntem făcuți în toate felurile. Ești praf. Ești varză. Desigur, tu ca om nu te metamorfozezi în niciuna din acestea, însă în momentele când pare că nu-i nimic de capul tău, oamenilor le face plăcere să atragă atenția asupra acestui aspect, transformându-te într-o nevinovată legumă.
Ești varză atunci când, fiind cu capu-n nori, devii paralel cu ceea ce se întâmplă în jurul tău. Ești varză când ești nepriceput la un anumit lucru sau atunci când nu poți funcționa bine din cauza diferitor factori: oboseală, stres. Dar fii pe pace – nu ești singurul, suntem toți parte dintr-o mare salată de varză.
5. E BALTĂ ÎN PEȘTE
Formulările cu care ești, probabil, familiar sunt „mai are balta pește”, „mai e pește în baltă”, însă expresiile românești au o calitate impresionantă de a se schimba pe zi ce trece. Așadar, fără foarte mult efort, a luat naștere expresia e baltă în pește, care, în fond, doar inversează topica, cel mai probabil din grabă.
Expresia mamă – cea de la care a pornit distorsionarea formei – este spusă adesea în formă de consolare atunci când amicii noștri nu au noroc în dragoste. Întreaga lume e simplificată la imaginea unei bălți în care înotăm toți în căutarea acelui suflet pereche. Acum, dacă suntem sinceri, mai degrabă am găsi balta în pește decât un potențial partener în această lume. Cu toate acestea, nu te descuraja! Mai are balta pește…
6. CÂT COSTĂ PREȚUL?
Pentru a înțelege cu adevărat valoarea acestei expresii trebuie să fi urmărit, undeva în perioada aprilie-mai 2021, Twitch-ul românesc sau canalul de YouTube Silviu Faiăr LIVE. Într-un stream live în care se analizează postările de pe paginile de Facebook ale companiilor Kaufland și Carrefour, se observă numeroase comentarii asemănătoare la o postare făcută de Kaufland România. Fără prea mare legătură cu subiectul din postare, o bună parte din persoanele care comentează întreabă insistent cât costă prețul??. Raid sau nu, trolling sau simplă glumă, expresia e preluată și considerată amuzantă datorită structurii pleonastice.
Chiar dacă, la prima vedere, pare doar un comentariu nesemnificativ din milioanele de comentarii de pe Facebook, expresia rămâne în vocabularul fanilor lui Faiăr și e folosită inevitabil până se transformă în tic verbal, mai ceva ca faimosul ai puțintică răbdare. Popularitatea expresiei a determinat chiar apariția acesteia printre primele comentarii din subredditul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
7. PLIMBĂ URSUL
De ce să-i spui cuiva să plece când îl poți trimite la o relaxantă plimbare în natură – nu singur, ci cu ursul să-i țină de urât? Statistic vorbind, puține persoane au urși drept animale de companie, așadar expresia înseamnă, ca să o spun pe șleau, că cei cu care stăteai s-au săturat de prezența ta, vor să rămână singuri.
Expresia rămâne în memorie pentru că e folosită din copilărie. Pe durata jocului de-a v-ați ascunselea se folosește această expresie atunci când cel care caută trebuie să se plimbe în continuare pentru a-i găsi pe ceilalți.
8. S-A DUS BOU ȘI S-A ÎNTORS VACĂ
Fără a avea intenția să jignească pe nimeni, expresia pune punctul pe i atunci când vorbim despre rezolvarea problemelor de orice natură. Adesea cei care pornesc încrezători să caute soluția potrivită pentru o problemă ajung ori să se învârtă în jurul cozii ori să se întoarcă și mai nelămuriți sau cu alte probleme pe cap.
Te-ai dus bou și ai venit vacă – unii pot aprecia asta ca o adevărată îmbunătățire sau, în funcție de genul indivizilor, se pot simți chiar ofensați de simpla schimbare a rolurilor. Sfatul meu e să încerci să iei partea bună a situației: te-ai dus, ai încercat, n-ai rezolvat, te-ai întors, dar măcar poți repeta acest proces de oricâte ori vrei. Tot bou pleci, tot vacă te întorci.
9. FRECI MENTA
La români, unul din cele mai cunoscute sporturi naționale este frecatul mentei. Pe locul doi ar fi tăiatul frunzelor la câini – a se observa sfera plantelor (aromatice sau nu) din care fac parte numeroase expresii românești. E clar că românul, oricât ar vrea, nu se poate îndepărta de inima naturii.
Sensul expresiei este de a sta degeaba, este atribuită adesea celui care nu face nimic, este leneș sau inutil.
Spre deosebire de alte expresii mai superficiale la nivelul originii, a freca menta are într-adevăr o origine documentată. Aceasta se află în antichitate, când nobilii greci aveau obiceiul de a le cere servitorilor să frece mesele cu mentă, pentru a avea un miros plăcut atunci când servesc masa. Românii, dorind să nu rămână în urmă cu obiceiurile rafinate, au adoptat această metodă. Însă, așa cum i se întâmplă românului cu bunurile furate, el ajunge să cadă în plasă – aici, înclinând balața spre sensul depreciativ: pentru că unii dintre servitori, cei certaţi cu munca, preferau să stea toată ziua să frece mesele cu mentă, evitând astfel muncile mai grele.
Până la urmă, fie că freci menta, fie că nu, e important să nu te rezumi doar la asta. Nu uita că poți oricând să freci altceva, spre exemplu duda sau să tai dracului bureții, să arzi gazul de pomană, să dai sfoară la zmeu. Atâtea variante de a spune că nu faci nimic – tot ce trebuie să faci e să alegi una.
10. AIA E
Dacă ai ajuns până aici crezând că va urma ceva spectaculos, țin să te anunț că te-ai înșelat. Dar aia e.
Just say AIA E and move on.
– orice român, la fiecare 2 minute
Fenomenul aia e a căpătat imensă răspândire în ultimul timp. Motive cred că găsim cu toții: pandemia, problemele care par să fie cu carul, nimeni nu se mai simte în al nouălea cer. Toate acestea ne-au determinat pe noi, ca națiune care freacă menta, să găsim un soi de coping mechanism la tot răul de pe lume.
Forța pe care am acordat-o acestor două cuvinte inițial nesemnificative este îngrijorător de puternică. Aia e nu are nevoie de prospect, de rețetă de la medic sau de prea multă hârțogăraie. Aia e își face efectul imediat: parcă simți cum dispare tot stresul, nu mai există nicio problemă, nici muștarul nu-ți mai sare, nu ești nici varză și nu te doare niciun picior de la șuturile pe care ți le-ai fi dat dacă nu te mulțumeai cu aia e.
Acum te-ai eliberat de tot. Iar dacă nu simți asta, ei bine, aia e.
