Stresul reprezintă o presiune pe care o resimțim atunci când suntem copleșiți de activitățile zilnice sau de o situație anume – fie la locul de muncă, în trafic, în relațiile de familie, în relațiile cu prietenii etc. Orice aspect care este perceput drept amenințare la bunăstarea personală poate fi o sursă de stres, având efecte negative asupra organismului nostru.

Manifestări

1. Simptome Emoționale

  • Anxietate/Depresie
  • Iritabilitate/Furie
  • Senzație de copleșire
  • Senzație de izolare

2. Simptome cognitive

  • Tulburări de memorie
  • Putere scăzută de concentrare
  • Viziune negativă asupra vieții
  • Îngrijorare permanentă

3. Simptome fiziologice

  • Dureri de cap/piept
  • Palpitații
  • Răceli frecvente
  • Greață
  • Amețeli
Photo by Andrea on Pexels

Vulnerabilitatea la stres

Vulnerabilitatea la stres este un ansamblu de factori biologici, psihologici si sociali care pot favoriza instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sanatate.

Prof. Dr. Ioan-Bradu Iamandescu

Factori psihologici ce pot determina vulnerabilitatea la stres

  • Introversia
  • Neuroticismul  (o trasatura de personalitate caracterizata de anxietate, teama, dispozitie variabila, etc.)
  • Rigiditatea psihică
  • Toleranța la frustrare
  • Ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei
  • Dispoziția iritabilă
  • Epuizarea

Chiar daca unele persoane sunt mai vulnerabile la stres decat altele, exista strategii de adaptare pe termen lung care le pot ajuta sa reactioneze adecvat la factorii stresori.

Combaterea stresului

Deoarece nu constituie o boală propriu-zisă, cu un răspuns al organismului, stresul nu implică un tratament concret, exact pentru fiecare situație. Cu toate acestea, în funcție de simptomele prezentate, doctorul are posibilitatea de a prescrie o rețetă medicamentoasă precum somnifere sau pastile cu efect anti-depresiv.

Adaptabilitatea la stres

Pentru a gestiona eficient stresul psihic sau emoțional, putem utiliza diferite strategii de adaptare la stres. În cele mai multe cazuri, acestea se bazează pe emoție. Cu alte cuvinte, încercăm să diminuăm efectul emoției asupra noastră prin amănare, visare, ignorare, sedative, rugăciune etc. Totodată, aceste strategii se pot baza și pe problema efectivă, astfel că ne confruntăm direct cu sursa stresului. Astfel, strategia centrata pe emotie se poate dovedi mai utila atunci cand pierdem pe cineva drag, pe cand strategia centrata pe problema ne poate ajuta in situatiile in care ne sta in putere sa eliminam sursa stresului.

Efecte ale stresului

Stresul nu face parte dintr-un mod sănătos de viața, ci îți poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv și pe cel reproducător, poate crește riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, te poate face mai vulnerabil la anxietate și depresie și poate grăbi îmbătrânirea.

Concluzii

Ceea ce trebuie să reții este că stresul nu este întotdeauna rău și că, atâta vreme cât îți acorzi suficient timp pentru odihnă după perioadele în care ești stimulat de anumiți factori stresori (examene, proiecte), te poți simți mai degrabă motivat decât stresat. Însă dacă recunoști simptomele stresului cronic, atunci înseamnă că este momentul să faci o programare la medic.