Mineritul a reprezentat din timpuri străvechi o ocupație de importanță majoră pentru societate. Zona Certej, din Munții Apuseni, este o zonă recunoscută pentru mineritul aurifer din 1746.

Această ocupație a reprezentat sursa de venit pentru șiruri de generații. În ciuda mai multor evenimente, deoarece accidentele miniere sunt posibile în toate zonele de exploatare, minele din județul Hunedoara nu și-au încetat activitatea pană la finalul anului 1996. De atunci și pănă în 2006 toate sectoarele au fost închise treptat, ultima mină închisă fiind Coranda.

Moartea unei industrii

Pretextele închiderii minelor au fost multiple. Defrișarea, costurile de topire și toxicitatea cianurii au fost motivele prezentate publicului, în condiția în care topitoria din Certej funcționa din 1763. De la minerii maiștrii care își trimiteau subalternii acasă, până la preoții care le spuneau sătenilor că mina nu trebuie să mai ceară jertfe”, mineritul a dispărut cu pași mici.

Investitori străini

Activitatea minieră a încetat, nivelul de trai a scăzut, iar numărul pacienților cu silicoză a crescut. Toate acestea, până când, Eldorado Gold, o firmă canadiană de exploatare, și-a manifestat interesul pentru zăcămintele din Munții Apuseni.

Firma canadiană a început prin a se interesa cine sunt proprietarii terenurilor din zonă, pentru a putea începe testarea zăcămintelor. În anii ’80 mai multe persoane care nu aveau urmași au decis să lase proprietățile și terenurile lor bisericii ortodoxe din Certejul de Sus. Din relatările localnicilor, firma canadiană a deschis o ramură în Deva și folosește acum aceste terenuri în schimbul unei sume de bani oferite bisericii.

Nouă ce ne rămâne?

Firma deține 80% din acțiuni și are ca scop extragerea a peste 4 tone de aur anual. Este cunoscut faptul că pentru a începe exploatarea urmează să fie construite două iazuri de decantare, deci să se defrișeze peste 160 de hectare de pădure. Singurele condiții impuse de autorităților locale au fost ca angajații să fie localnici.

Cât despre aurul extras, nu se știe cui îi va reveni. Se știe doar că micul nucleu ardelean va rămâne cu biserica la care a contribuit, cu terenuri despădurite și cu iazurile cu cianură. Aurul se găsește în particule foarte mici în compoziția rocilor, cianura fiind una dintre puținele substanțe chimice care au proprietatea de a extrage aurul eficient.

Modificări extravagante”

Pentru locuitorii comunei biserica este o instituție importantă, dar nu pot spune că sunt întru totul de acord cu modul în care fondurile au fost investite.

Iacob Vasile, un localnic în vârstă de 52 de ani, care a lucrat la mina Coranda, a acceptat să vorbească deschis despre aceste modificări:


„Toți cei care ne-am născut la sat am fost crescuți cu frică de Dumnezeu și da, biserica este importantă, dar cred că unele modernizări sunt exagerate.”

Opinia tinerilor este, însă, una diferită. Fiul său, Iacob Alexandru, în vârstă de 25 de ani ne spune:


 „Unele intervenții la biserică sunt de-a dreptul absurde, banii puteau fi investiți într-un mod mai benefic. Nu reușesc decât să îndepărteze tineretul de credință și în acest caz nu cred că aduc vreun prestigiu celor care au muncit de-a lungul timpului în mină.”

Într-adevăr, opinia generală este că biserica putea beneficia de o îmbunătățire a aspectului fațadei, dar modificările făcute au fost catalogate de unii localnici ca fiind extravagante”. Proiectul de „reînnoire” a fost publicat pe pagina bisericii ortodoxe de pe site-ul primăriei comunei Certej și cuprinde:

  • Înlocuirea pardoselii din lemn, aflată în stare avansată de degradare, cu alta din gresie;
  • În continuare, se vor desfăşura ample lucrări de reparaţii la exteriorul lăcaşului de cult, cât şi amenajări ale curţii;
  • S-a început şi va continua lucrarea de înlocuire a geamurilor de la biserică cu vitralii religioase;
  • Zidirea unui pridvor, la intrarea în biserică, care va fi împodobit în viitor cu pictură la interior şi cu icoane în tehnica “mozaicului” la exterior;
  • Înlocuirea întregului mobilier din biserică, cu altul deosebit de frumos şi modern;
  • Refacerea în totalitate a instalaţiei de încălzire centrală.

Plătit cu aur?

Din 2015 și până acum, proiectul de reabilitare a locașului de cult a fost încurajat de primarul comunei. Biserica are acum o fațadă nouă, parchetul a fost înlocuit cu gresie, a fost schimbată instalația de căldură, au fost montate vitralii în valoare aproximativă de 2 000 de euro bucata și a fost refăcută pictura din interior. La aceste modificări au lucrat nimeni alții decât localnicii, care au susținut că se bucură să contribuie la binele societății de credincioși, evident fără a fi plătiți.

Cu toate acestea, biserica susține că mai are nevoie de fonduri astfel că enoriașii nu au fost scutiți de alte contribuții. De exemplu, pentru cei care își doresc un loc pe scaun în timpul slujbelor, există o licitație la sfârșitul fiecărui an pentru scaun. Pentru anul 2019 costul unui scaun a ajuns la 800 de lei.