Un laitmotiv al vieții unui student e lipsa banilor și, deci, acesta va trebui să-și pună adesea pofta în cui. Obișnuit cu viața modestă, studentul tipic resimte dureros răspunsul negativ atunci când nu-și cumpără ceva; sau în cazurile grave, în eventualitatea în care cedează va ajunge nevoit să-și potolească urletele stomacale cu o țigară.

Oh, dulci nopți nedormite din studenție, abia aștept să mă ajungeți din urmă la 30 de ani și să am propria colecție extensiva de boli.

Așa-zisa „cea mai bună perioadă din viața ta” e jumătatea perfectă pentru sărăcia lucie care te bântuie pentru că ai rămas fără țigări și evident că te-ai căutat de toți mărunții. „Alo, bunica? Vai, săru-mâna, de când n-am mai vorbit, auzi, tu știi cum se pun bani pe card?”

Mi-am dat seama că nu are destule calorii încât să pot trăi cu minusculul meu dejun prea mult timp și m-am decis că e momentul să-mi iau soarta în propriile mâini și să devin adultul acela responsabil despre care vorbește toată lumea. Ca să-i fac pe toți mândri, m-am angajat ca ospătar. Și ce perioadă mai bună să fii angajat decât în sesiune.

Ce implică să te angajezi pe timpul facultății?

E clar că, cel puțin în primul an, nu vei profesa în domeniul pe care ți l-ai ales așa că opțiunile tale devin limitate. Vrei bani și vrei repede, astea două nu merg mereu mână în mână, cele mai popularare alegeri sunt agent de vânzări, preferabil la magazinul tău preferat, call center sau barban/ospatar.

Când te angajezi timpul tău liber devine atât de liber încât nu-l mai vezi. Dacă nu ești o persoană organizată o să-ți dea cu virgulă somnul și probabil facultatea, dacă nici nu ești motivat de bani să ajungi la timp, atunci toate vor avea de suferit. Trebuie să le aranjezi în așa fel încât să-ți iasă prezențele la facultate, la muncă și dacă nu dorești să spiralezi din cauza oboselii și să-ți pice și restu ca niște popice să nu ai restanțe la somn. 

Cum îți strângi banii? Nu trebuie să te chinui, nu o să ai timp să-i cheltui. Dar dacă te gasești cu destul timp să ai o viață normala schimbă-i în bani mari și pune-i undeva să nu te tot gândești la ei.

Daca ai crezut că le-ai văzut pe toate, după ce te angajezi o să-ți recalibrezi toate simțurile și credințele. O să primești tratament 50/50 ești sclavul meu/ești și tu un om și nu un zeu care controlează timpul și mâncarea de la bucătărie. 

Trebuie de multe ori să decizi care e mai importantă sau de fapt după care alegere ai mai puțin de suferit. Cel mai bine e să încerci să nu te strici cu facultatea pentru că după nu poți să te bazezi pe jobul care te-a bagat în belele să te și scoată.

Acum părțile bune.

  • E foarte probabil să întâlnești o mână de oameni faini care or să-ți schimbe starea de la „vreau să-i dau un scaun în cap nesimțitului ăluia” la râs isteric de zece minute. 
  • Și ai șanse să faci destui bani încât să te descurci singur și un asemenea sentiment plăcut nu m-a mai încercat niciodată.
  • E important să știi ce îți dorești și să fie clar ce are prioritate. Să știi scopul pentru care te-ai angajat că să nu renunți la prima zi cu terasa plină.

Se merită?

Și da și nu. Ai satisfacția aceea că ai scos roadele a ceva muncit de tine, ai probabil mai nou niște amici tare glumeți (pleacă dacă nu te înțelegi cu restul angajaților) și pe lângă asta, bonus, coleție de vânătăi de cum te lovești de toate scaunele și mesele posibile și imposibile. 

Probabil se merită, dar nu la nesfârșit. Acum mă simt obosită după toate turele de zi și de noapte cumulate, dar și stresul că nu ies toate cum trebuie pentru că nu le-am pregătit suficient și faptul că au început să se răstoarne una peste alta.

Aș da timpul înapoi?

Sincer nu, deși m-am împiedicat în multe, aș proceda mai organizat, dar tot m-aș angaja. Contează mult cum vezi experiența. Eu una am înțeles mai multe despre mine și despre oameni, despre răbdare și foarte multe despre lipsa somnului și cât de periculoasă este. Și, partea cea mai bună, acum nu mai mănânc doar țigări.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *