Risipa de mâncare este un fenomen care a luat amploare în secolul 21, odată cu apariția supermarketurilor. Deși auzim povești de la părinții și mai ales bunicii noștri, care stăteau cu orele la coadă pentru o pâine, și care poate nu aveau o diversitate de alimente pe care să le pună pe masă, noi nu ne putem imagina cum erau acele vremuri, deoarece azi găsim toate alimentele de care avem nevoie în supermarket.

În ziua de azi, tot mai puțini oameni își cultivă propriile fructe și legume, deoarece din ce în ce mai mulți oameni s-au mutat la oraș. De asemenea, tot mai mulți oameni care încă locuiesc la țară renunță să mai crească animale pentru lapte, ouă sau carne, deoarece au început să își modernizeze gospodăriile și creșterea unui animal presupune multă muncă. În plus, în majoritatea satelor au apărut magazine, de unde oamenii își pot face foarte ușor cumpărăturile.

La oraș s-a renunțat la mersul la piață, de unde se pot cumpăra alimente naturale, direct de la sursă, în detrimentul cumpărăturilor la supermarket, care sunt mai accesibile. Într-un drum la supermarket nu cumperi doar alimentele de care ai nevoie, ci ești ademenit să cumperi dulciuri, chipsuri și alte produse, de care poate nu ai nevoie, dar ambalajele acestora te fac să le dorești.

Fenomenul risipei de mâncare se caracterizează prin alimente care sunt aruncate sau nemâncate. Risipa de mâncare se întâlnește în toate etapele lanțului de furnizare al alimentelor, adică la producere, procesare, vânzare și consum. În țările subdezvoltate, cea mai mare risipă are loc în producție, spre deosebire de țările dezvoltate, unde cea mai mare parte a mâncării se pierde în consum.

Sursa foto: https://olioex.com/food-waste/the-problem-of-food-waste/

Ce spun statisticile?

Statisticile arată că, la nivel global, aproape o jumătate din mâncarea produsă este risipită, ceea ce reprezintă 1,3 miliarde de tone pierdute pe an. În România, anual, aproximativ o treime din produse ajung la coșul de gunoi.

Deloc surprinzător este faptul că America de Nord se află în capul listei când vine vorba de risipa de mâncare. Aceasta pierde, anual, 295 kg de mâncare. Pe locurile 2 și 3 se situează Europa, cu 280 kg de mâncare risipită și Asia, cu 240 kg.

Problema cu risipa de mâncare este că cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Astfel, păstrăm alimente înfrigider sau în alte spații de depozitare săptămâni la rând, când acestea ar fi trebuit consumate după câteva zile. În primul rând, de vină sunt promoțiile din supermarketuri. Atunci când vedem că un produs este la promoție, cei mai mulți dintre noi avem tentația să îl cumpărăm, chiar dacă poate nu avem nevoie de el,doar pentru că este mai ieftin. Sau, dacă avem nevoie de un produs și îl găsim la promoție, luăm mai multe bucăți, pentru a fi siguri că ne vor ajunge. Poate că acest lucru este benefic când este vorba de produse necomestibile, dar atunci când este vorba de alimente, este un lucru nefavorabil. Termenul de valabilitate al acestor alimente poate să expire, și astfel suntem nevoiți să le aruncăm la gunoi.

Sursa foto: https://www.calacademy.org/educators/lesson-plans/food-waste-audit

Acestă risipă de mâncare nu are un efect negativ doar asupra buzunarului nostru, ci și a mediului înconjurător.

Cauzele risipei de alimente

Printre cauzele risipei de alimente se numără: gătitul în cantități prea mari, depozitarea incorectă a produselor alimentare, dar principalul factor care cauzează risipa de mâncare este faptul că ne facem cumpărăturile incorect. Ori mergem la cumpărături fără a verifica frigiderul, ori mergem fără o listă clară cu alimentele necesare, ori facem cumpărături atunci când ne e foame, și astfel cumpărăm mai mult decât avem nevoie.

În România, anual, aproximativ o treime din produse ajung la coșul de gunoi. Asta înseamnă că un român aruncă, în medie, 97,5 kilograme de mâncare pe an. De o scurtă perioadă de timp, proiectele pentru combaterea risipei de alimente au început să se dezvolte și în România. Un exemplu este proiectul Food Waste Combat, al celor de la JCI Cluj. Persoanele care se ocupă de acest proiect organizează cine comunitare, pentru a salva zeci de kilograme de alimente, colaborează cu restaurante și supermarketuri pentru a-i convinge să susțină combaterea risipei alimentare și încearcă să informeze cât mai multe persoane despre acest fenomen.

Am stat de vorbă cu câteva persoane, pentru a afla dacă sunt conștiente câte alimente irosesc, și dacă fac ceva în privința asta:

Georgiana spune că a devenit interesată de problema risipei de mâncare în anul 2018, când s-a mutat la facultate în Cluj: „Am constatat că la finalul săptămânii trebuie să arunc aproape jumătate din mâncarea pe care o am în frigider. Această problemă se datorează faptului că mama nu înțelege sensul propoziției <Nu-mi mai pune atâta mâncare, că ajung să o arunc!>. Ea îmi face o grămadă de feluri de mâncare, dar după maxim 3 zile, nu mă mai pot atinge de ele. Mă durea sufletul să arunc așa multă mâncare, dar i-am explicat mamei că ajung să arunc mâncarea și acum îmi pune doar strictul necesar.”

„De 2 ani, înainte să merg la cumpărături verific întotdeauna frigiderul și îmi fac o listă cu alimentele de care am nevoie și încerc să o respect pe cât posibil. Chiar dacă uneori mai cumpăr alimente care nu sunt pe listă, încerc să le folosesc în diverse preparate. De asemenea, sunt foarte atentă la produsele pe care le cumpăr, și încerc să achiziționez alimente cât mai sănătoase pentru copiii mei. Dacă am nevoie de fructe și legume, prefer să le achiziționez din piață”, spune Cristina, soție și mamă a 2 copii.

„Într-o zi făceam curățenie prin frigider și în cămară, și mi-am dat seama că aveam destul de multe alimente expirate. În special sosuri. Acum, de fiecare dată când merg la cumpărături, verific termenul de valabilitate al alimentelor și încerc să cumpăr produse care vin în porții mici”, spune Mihai, lucrător comercial.

Soluții pentru a evita risipa de mâncare

  • Fă o listă de cumpărături și respect-o
  • Informează-te despre cum se depozitează corect alimentele
  • Folosește resturile. Dacă ai pregătit un fel de mâncare și ți-au rămas alimente, încearcă să le folosești pentru o altă rețetă
  • Verifică întotdeauna termenul de valabilitate al alimentelor
  • Încearcă să pregătești doar porțiile de care ai nevoie
  • Nu mai cumpăra alimente de care nu ai nevoie
  • Multe alimente pot fi congelate și astfel se pot păstra o perioadă mai lungă

Pentru a aduce îmbunătățiri în viața noastră, și pentru a putea conserva mediul înconjurător, cu toții ar trebui să ne schimbăm obiceiurile când vine vorba de mâncare. Trebuie să învățăm să cumpărăm doar alimentele de care avem nevoie și să le folosim într-un mod inteligent, pentru a evita risipa.