Începuturile eSportului

Se poate spune că prima competiție de tip eSport a avutloc în anul 1972 la Univeristatea Standford „Intergalactic Spacewar Olympics”.Câștigătorii au primit abonament pe un an la concertele celor de la The RollingStones.

   Lucrurile au continuat să evolueze, astfel ca în anii 1990 odată cu creșterea ușurinței cu care oamenii puteau avea acces la internet, au apărut mai multe competiții precum: Cyberathlete Professional League, QuakeCon și Professional Gamer Leaguetoate acestea însă erau în America.

   Nimeni nu se aștepta ca lucrurile să se dezvolte atât de mult pentru competițiile online de jocuri, însă la începutul anilor 2000 existau competiții pentru jocuri precum Quake, Counter-Strike, Starcraft sau Warcraft. Mai târziu au apărut și jocuri ca League of Legends sau DotA care făceau parte dintr-o nouă subcultură numită Multiplayer Online Battle Arena și care au devenit probabil cele mai populare jocuri prezente la competițiile de eSports alături de Counter-Strike.

Apariția eSportului în România

Source: https://www.ie-sf.org

În România apariția eSportului se află în strânsă interacțiune cu apariția Professional Gamers League, organizație fondată în 2002 de către Silviu Stroe cu scopul de a promova sporturile electronice în România.

   Astfel s-a creat și primul campionat profesionist de Counter-Strike din România sub un format similar cu cel de la fotbal, unde echipele erau împărțite pe divizii  de la A la D. PGL a fost prima organizație care a reușit în România să ofere premii în valoare de mii de euro și care a atras susținere din partea sponsorilor.

   Încetul cu încetul numărul de echipe înscrise în PGL creștea cu fiecare sezon, totul datorându-se faptului că meciurile se puteau juca online, atât de acasă cât și din săli de internet. Doar finalele se organizau de tip lan în orașul Constanța. Dintre toate echipele care se înscriau an de an, de departe cea mai bună echipă de Counter-Strike 1.6 a fost The Elder Gods sau TeG pe scurt, cu jucători precum Preduț „Perry” Micea, Paka „k1d0r” Daniel, Lazăr „Darky”Adrian, Drăgan „ONY” Cristian și Voinea „DaNy” Daniel.

   Aceștia au reușit să participe și la evenimente în afara României precum Dreamhack Winter 2011, Samsung European  Championship 2010, Electronic Sports World Cup 2010, fiind printre puținele echipe românești care au făcut acest lucru în perioada aceea.

   TeG nu a fost însă singura echipă puternică din România în acea perioada. Au mai existat echipe precum IGG, EQ, nextPlease și multe altele, dar niciuna nu a ajuns la nivelul la care TeG a fost în momentul în care Counter-Strike 1.6 a fost probabil cel mai popular shooter din lume.

    PGL a adus în România și platforma Playzeek, unde jucătorii puteau desfășura meciuri competitive 5vs5 fără a mai fi nevoie să aparțină unor clanuri, oferind astfel o șansă comunității de a se dezvolta și mai mult întrucât puteai juca meciuri competitive oricând fără a mai fi necesar să planifici cu câteva zile înainte un singur meci. Era platforma ideală pentru jucătorii din România să crească ca și nivel și să ajungă din urma echipele europene care dominau scena la acel moment. Echipe de renume în lumea eSportului precum NiP, SK, fnatic, MYM sau NaVI.

    Însă lucrurile s-au schimbat și în România odată cu apariția Counter-Strike: Global Offensive, care a fost scos de către compania Valve în vara anului 2012 întrucât tot mai multe organizații refuzau să mai adauge Counter-Strike 1.6 pe lista de jocuri pentru turnee, datorită  graficii învechite în comparație cu celelalte jocuri. Astfel în 2013 PGL a renunțat la platforma Playzeek. De asemenea odată cu cea de a treia ediție a Romanian Esports Championship a făcut trecerea la Counter-Strike: Global Offensive și a început să organizeze turnee și pentru jocuri ca DotA 2, League of Legends, iar mai târziu pentru Hearthstone.

     Din păcate în anii ce au urmat PGL a început să ocupe din ce în ce mai puțin de scena Românească de eSports, ajungând într-un final să renunțe la a mai organiza competiții interne doar pentru jucătorii din România și a trecut la a organiza turnee majore din lumea gamingului. Astfel, până în prezent a organizat turnee precum Counter-Strike:Global Offensive Major în Krakow din 2017 care a fost probabil unul dintre cele mai bine organizate turnee din istoria Counter-Strike-ului.

eSportul în Romania dupa PGL

    Esportul nu a dispărut complet din România după ce cei de la PGL au încetat sa mai organizeze turnee pentru români, însă majoritatea marilor echipe românești au dispărut. Cu toate acestea, echipe noi s-au format care au continuat să joace CS:GO la un nivel care acum este considerat semi-pro, întrucât de-a lungul anilor eSport a evoluat în toată lumea. Astfel acum echipe precum NiP, Fnatic, MiBR, Virtus Pro, Cloud9, FaZe, NaVi își permit să ofere jucătorilor salarii competitive care le permit acestora să dedice 10 ore sau chiar mai multe pe zi antrenamentelor.

      Echipe Românești precum 7Sins, KnockOut, RedFear, SinnerS Gaming sau Nexus participă la turnee online care au devenit tot mai populare în ultimii ani și care au premii considerabile, dar nu pot face față echipelor care pot să investească 8 ore minim zi de zi pentru a se antrena. Probabil asta este și cea mai mare problemă care trage în jos echipele românești, ci anume faptul că jucătorii nu sunt plătiți îndeajuns de mult încât să își permită a învesti atât de mult timp în joc.

      Acesta este si motivul pe careCostin „jaxi” Vrînceanu l-a invocat atunci când a ales să se retragă de laNexus Gaming după ce au reușit sa obțină locul 3 la IESF World Championship2018 din Taiwan.

„Problema principală legată de organizațiile de sport din România este lipsa banilor care au fost suficienți într-o anumită perioadă dar s-au justificat prost. Acum orice sponsor este foarte reticent când vine vorba de a investi într-o organizație de esport.

     Prin urmare e foarte greu să se întrețină sau să ofere condiții echipelor pe care le gestionează.

Este nevoie de o persoană destul de puternică sau de intenția PGL – Romania de a se implica iar deoarece ei sunt unii dintre pionii principali în ceea ce privește producția mondială la evenimente de genul Dota2 și desigur CS:GO, însă ei momentan nu mai organizează nimic ce tine de competiția internă pentru că și dacă ar investi, nu și-ar acoperi nici măcar costurile, de ce? Pentru că gamingul nu este un lucru ieftin și pentru România, reprezintă un hobby destul de scump în momentul de față.”

Am stat de vorbă și cu Werty, care este la momentul actual singurul comentator de meciuri de Counter-Strike din România. Acesta ne-a spus de ce sunt atât de puține organizații de eSports în România și de ce este nevoia pentru ca eSportul să se dezvolte și la noi în țară.

Organizații au fost multe, însă organizații care au avut continuitate de mai mult de 2-3 luni au fost foarte puține. Dacă e să vorbim și de organizațiile care au avut echipe cu rezultate, plaja se restrânge la un număr de 2-3 maxim în ultimii 2 ani. Mai mult, o organizație care să funcționeze precum în vest cu siguranță nu avem, așadar dacă vorbim de „organizații de eSports” în România, nu vorbim în adevăratul sens, pentru că nu avem cadrul legal la noi în țară. După cum se știe, câștigurile din eSports la noi în România sunt impozitate ca jocuri de noroc, prin urmare nu poți să îți deschizi un S.R.L cu angajați pe care să îi numești “jucători profesioniști la jocul X”, și să îi plătești corespunzător. Și desigur, dacă tot am zis de salarii, ei bine, la noi în România nu există suport din partea sponsorilor pentru organizațiile noi (ba abia exista ceva pentru organizația de top, Nexus Gaming), și deci ducem lipsă de majoritatea componentelor unui  ecosistem pro-eSports la noi în țară.

Primordial este cadrul legal, iar ulterior e nevoie de o organizație care să facă tot posibilul să obțină salarii bune pentru jucători pentru a le putea oferi șansa să joace full time și să se dedice 100%, precum în Occident. Vorbesc aici de a se putea antrena jucătorii timp de 8-10 ore pe zi, fără a fi nevoiți să aibă grija clișeicului “pot pune mâine o paine pe masă?”. Jucătorii din România nu își doresc foarte mult, mulți îmi spuneau că le-ar fi bine și cu 300 de euro (în condițiile în care echipe din Germania de nivelul Nexus iau 2000 de euro pe lună pentru fiecare jucător), dar în opinia mea ar merita poate puțin mai mult față de suma inițial menționată.
Mai e nevoie și de spectatori implicați. E nevoie de oameni care să dorească să plătească „un 50 de lei” că să intre la un turneu LAN să își vadă echipa favorită, e nevoie să avem și mult mai multe mii de vieweri la meciurile echipelor românești transmise online. Eu sunt comentator, am un canal de YouTube dedicat transmiterii meciurilor, și m-am plafonat la 45,000 de abonați și o medie de 1500 de vieweri. În schimb, în Polonia, cel mai popular comentator a avut la meciul Virtus Pro de curând 40,000 de vieweri în timp real, având peste 1 milion de abonați. Ei da, cam acolo avem diferența. Într-adevăr, populația Poloniei e mai mare ca a României, dar nu există o direct proporționalitate. S-ar putea mai bine și la noi. Pana atunci, ne mulțumim cu ce avem.

Leave A Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *