Există un moment când toate tipurile de artă se intersectează- pictura, cinematografia, teatrul, literatura, sculptura, arhitectura- și ating, invariabil, un punct comun, mai exact un colț din sufletul nostru. Un exemplu sugestiv în acest sens este următorul: vizionezi un film și este introdusă o scenă care pare transpusă dintr-un tablou. Elemetele și cadrul se potrivesc perfect, iar ție, ca spectator, nu îți rămâne decât să admiri aceste capodopere interconectate. Astfel, am trasat o paralelă între cinematografie și picturi celebre care au inspirat scene din numeroase filme, iar rezultatul a fost construirea unui spațiu mental în care am ajuns să locuiesc.

1.Interstellar (Christopher Nolan) și The Creation of Adam (Michelangelo Buonarroti)

Viitorul Pământului este pus în pericol, iar unica soluţie pentru salvarea omenirii pare să fie călătoria interstelară. În această scenă, Cooper, astronautul care a fost desemnat de NASA să conducă o misiune în spaţiu pentru a găsi umanităţii o nouă casă, se află prin într un misterios tesseract. Pe parcursul întregului film, Cooper este sfâşiat de dorinţe contradictorii, pe de oparte de a-şi duce misiunea la bun sfârşit, iar pe de altă parte, de a-şi revedea familia. Această scenă arată că iubirea pentru fiica sa, Murph, transcende atât timpul, cât şi spaţiul. Cooper se află, prin intermediul acestui tesseract, în spatele cărţilor din biblioteca lui Murph şi comunică, astfel, cu ea, fapt care aduce în centrul ideii filmului o relaţie atât de puternică dintre tată şi fiică, care nu poate fi distrusă nici măcar de trecerea timpului, devenită, între timp, reversibilă. Această scenă cu valenţe atât de puternice este asociată picturii lui Michelangelo, aflată pe tavanul Capelei Sixtine.

“The Creation of Adam” este o pictură în frescă a artistului italian Michelangelo care este parte a tavanului Capelei Sixtine, pictată între anii 1508–1512. Ea ilustrează narațiunea creației biblice din “Cartea Genezei” în care Dumnezeu dă viață lui Adam, primul om. Această frescă este parte a uneii serii iconografice complexe, fiind, cronologic, a patra pictură care înfățișează episoade din “Geneza”. “The Creation of Adam”, numită şi “The Divine Touch”, este una dintre cele mai reproduse picturi religioase din toate timpurile şi are nenumărate simboluri şi traduceri.

  2. Shutter Island (Martin Scorsese) şi The Kiss (Gustav Klimt)

Teddy Daniels, un US Marshall este trimis la începutul anilor ’50 pe insula Shutter, unde se află un penitenciar-sanatoriu pentru criminali cu grave boli mentale, pentru a descoperi circumstanţele dispariţiei unei paciente dintr-o rezervă cu ferestre zăbrelite şi zăvorâtă pe dinafară. El este bântuit de migrene, de flashback-uri chinuitoare din război, dar şi de amintirea soţiei sale, moartă într-un incendiu. Astfel, una dintre cele mai puternice scene din film este secvența de vis, implicit secvența de coșmar, în care Teddy întâlnește o viziune a soției sale, Dolores, care se transformă în cenușă în brațele lui. Această scenă este asociată ca fiind inspirată din tabloul “The Kiss”, pictat de Gustav Klimt, întrucât impactul vizual este izbitor de mare.

“The Kiss” este o pictură în ulei pe pânză cu foi de aur, argint și platină a pictorului simbolist austriac Gustav Klimt. A fost pictat la un moment dat între 1907 și 1908, în perioada de vârf a ceea ce oamenii de știință numesc „Golden Period”. În spatele tabloului se ascunde povestea de dragoste tumultoasă dintre pictor şi Emilie Floge, discipola sa, care uneori îi era şi model mentorului său. Totodată, există şi interpretarea că în acest tablou Klimt a dorit să surprindă momentul în care Apollo o sărută pe Daphne, în urma narațiunii “Metamorfozele lui Ovidiu”.

3. The fifth element (Luc Besson) şi The broken column (Frida Kahlo)

“The fifth element” este un film francez de acțiune științifico-fantastică din 1997 a cărui acţiune se petrece în viitor, în 2050. Intriga centrală a filmului implică supraviețuirea planetei Pământ, care devine responsabilitatea lui Willis, un șofer de taxi și fost major al forțelor speciale, după ce o tânără, Jovovich, cade în cabina lui. Pentru a realiza acest lucru, Dallas își unește forțele cu ea pentru a recupera patru pietre mistice esențiale pentru apărarea Pământului împotriva atacului iminent al unei entități cosmice răuvoitoare. Această scenă este inspiraţia conferită de tabloul “The broken column” a Fridei Kahlo.

Frida Kahlo, celebra artistă, a implicată într-un teribil accident de autobuz: coloana vertebrală i s-a frânt, un umăr i s-a dislocat, piciorul drept i-a fost rupt în bucăți, iar laba piciorului i-a fost zdrobită. Cu siguranță că, la vremea aceea, „reconstrucția” Fridei a însemnat o „revoluție” pentru medicină, iar supraviețuirea ei s-a datorat unei imense voințe de a trăi. Doar în pictură ea a reuşit să găsească calea de a scăpa de suferință, iar arta sa a găsit-o în interiorul ei: Nu sunt bolnavă. Sunt ruptă. Dar sunt fericită că trăiesc atâta timp cât pot să pictez, obișnuia să spună Frida. Acest lucru este ilustrat în autoportretele sale rigide și hieratice, în care artista se reprezintă din față sau din semi-profil, ca în această lucrare, “The broken column”, pictată în 1944.

4.The Dark Knight (Christopher Nolan) şi Head VI (Francis Bacon)

Filmul “The Dark Knight” este regizat de Christopher Nolan în anul 2008, având în centrul său personajele din universul DC Comics. Antagonistul este Joker, un creier criminal psihopat și ucigaș în masă cu un simț al umorului deformat și sadic, fiind angajat de șefii mafiei din Gotham City pentru a-l ucide pe justițiarul Batman. Joker întruchipează teme de haos, anarhie și obsesie: de-a lungul filmului, el își exprimă dorința de a tulbura ordinea socială din Gotham prin crimă și se definește prin conflictul său cu Batman. Una dintre scenele cheie ale filmului este cea în care Joker apare neinvitat la petrecerea organizată de Bruce Wayne şi creează haos şi panică printre invitaţi, punând în pericol chiar şi viaţa unei femei. Această apariţie a lui Joker este echivalentă tabloului “Head VI”, pictat de Francis Bacon.

Punctul de plecare pentru pictura lui Francis Bacon “Head VI” – una dintr-o serie de picturi cu papi create de artist este portretul Papei Inocențiu al IX-lea. Bacon a folosit reproduceri fotografice ca referințe pentru opera sa (de fapt nu a văzut niciodată pictura lui Velazquez, primul pictor care a realizat portretul Papei). Viziunea lui Francis Bacon despre groază, moarte și fragilitatea umană a influențat generațiile ulterioare de artiști. „Head VI” este recunoscut ca fiind una dintre cele mai mari capodopere ale lui Bacon, una care își păstrează puterea de a tulbura privitorii.

5. The girl with the pearl earring (Peter Webber) şi pictura cu acelaşi nume (Johannes Vermeer)

Protagonista filmului “The girl with the pearl earring” este Griet, o tânără angajată ca servitoare în haotica gospodărie Vermeer, unde totul depinde de productivitatea unui artist care lucrează foarte încet și de capriciile unui patron care poate fi mai interesat de model decât de tablouri. Griet poartă capul de călugăriță al epocii care îi ascunde părul. Face ceea ce i se spune și ține pentru ea însăși toate secretele familiei. Între Griet şi pictor se înfiripă o poveste de dragoste, iar una dintre cele mai cunoscute scene din acest film este cea în care Vermeer îi pictează portretul fetei pentru care nutreşte o pasiune aparte.

 “ The girl with the pearl earring este una din capodoperele pictorului Jan Vermeer Van Delft şi se află în prezent muzeul Mauritshuis din Haga. Există numeroase ipoteze fiind neclar dacă această pictură a fost sau nu comandată. În orice caz, a fost concepută ca un portret neconvențional. În schimb, Vermeer a încercat să surprindă momentul în care această fată își întoarce capul spre cineva pe care tocmai l-a remarcat. Totodată, pentru a clarifica anumite teorii care stau în spatele acestui tablou, Tracy Chevalier a scris chiar şi o carte despre “Mona Lisa Nordului”, aşa cum este supranumită.

6. Shirley: Visions of Reality (Gustav Deutsch) şi New York Movie (Edward Hopper)

Filmul “Shirley: Visions of Reality” este regizat de Gustav Deutsch, un artist experimental austriac, şi reproduce 13 tablouri în ulei ale pictorului american Edward Hopper, conectându-le prin povestea fictivă a unei actrițe cu părul roșu din New York în anii 1931-1963. Monologurile interioare contemplative ale lui Shirley acoperă implicarea ei în trei decenii de tulburări politice, sociale și culturale care au schimbat o țară și oamenii ei pentru totdeauna. Prezentat ca o serie de tablouri aproape statice, cu o cinematografie experimentală, dar uluitoare, acest film trece de orice barieră convenţională.

“New York Movie” este o pictură în ulei pe pânză a pictorului american Edward Hopper, concepută între anii 1938-1939. La fel ca majoritatea prezenţei feminine din picturile lui Hopper, aceasta se baza pe soția sa, Jo, care a pozat în picioare sub o lampă în holul apartamentului lor. După cum arată numeroasele studii preliminare pentru imagine, Hopper nu numai că și-a desenat soția în diferite ipostaze pentru “New York Movie”, dar a proiectat cu precizie decorul auditoriului, până la modelul covorului.

7. Scream 3  (Wes Craven ) and The Scream (Edvard Munch)

“Scream 3” a fost regizat de Wes Craven în anul 2000; lansat ca a treia parte din trilogia “Scream”, a fost inițial capitolul final al seriei. Filmul are loc la trei ani după filmul anterior și combină violența genului slasher cu comedia și misterul , în timp ce satirizează clișeul trilogiilor de film. Spre deosebire de filmele anterioare “Scream”, s-a pus un accent crescut pe elementele de comedie în această tranșă; violența și oroarea au fost reduse ca răspuns la controlul public sporit cu privire la violența în mass-media, în urma masacrului de la liceul Columbine. O scenă reprezentativă din acest film, momentul când Sidney, una dintre protagonistele filmului, este urmărită de un ucigaş în serie, este inspirată de arhicunoscutul tablou al lui Edvard Munch, “The Scream”.

Tabloul “The Scream” a fost creat de pictorul norvegian Edvard Munch în anul 1893 şi a devenit una dintre cele mai iconice reprezentări vizuale ale anxietăţii şi agoniei fiinţei umane. Pictura este o construcție expresionistă bazată pe experiența reală a lui Munch, a unui țipăt care străpunge natura în timpul unei plimbări, după ce cei doi însoțitori ai săi, văzuți în fundal, l-au părăsit. Potrivit faptului că sunetul trebuie să fi fost auzit într-un moment în care mintea lui era într-o stare anormală, Munch îl redă într-un stil care, dacă este împins la extreme, poate distruge integritatea umană. Totuși, aici, înfățișând propria experiență morbidă, artistul a permis ca figura din prim-plan să fie distorsionată de natură; țipătul ar putea fi interpretat ca exprimând agonia personalității umane. Deși însuși Munch a fost cel care a suferit experiența descrisă, protagonistul nu seamănă cu el sau cu nimeni altcineva, creatura din prim-plan fiind depersonalizată.

Pentru mai multe picturi celebre, puteţi accesa pagina de Instagram:

Capodopere cinematografice nu atât de cunoscute, însă foarte apreciate la festivalurile de film din lume, veţi găsi aici: